Prebiotice versus probiotice – care este diferenţa dintre ele?

Probioticele şi prebioticele au un rol esenţial în menţinerea sănătăţii organismului. Unde se găsesc, la ce folosesc şi cum este mai potrivit să le includem în dietă află din articolul următor.

În ultimii ani s-au făcut din ce în ce mai multe studii despre rolul pe care îl au în menţinerea sănătăţii noastre miliardele de bacterii din intestine. Dincolo de faptul că îmbunătăţesc digestia, acestea au fost asociate şi cu un nivel scăzut al colesterolului, cu reglarea cantităţii de zahăr din sânge, ba chiar cu o stare psihică mai bună.

Şi există studii în desfăşurare care urmăresc să arate că aceste bacterii au efect asupra funcţionării întregului organism, de la cancerul de colon până la Alzheimer, iar rezultatele de până acum sunt promiţătoare. Acestea sunt doar o parte dintre motivele pentru care probioticele din farmacie au atât de mult succes, iar alimentele care conţin probiotice sunt atât de prezente pe rafturile supermarketurilor.

Recomandări

9 alimente care conţin probiotice

Enzime şi probiotice: tot ce trebuie să ştii despre ele

Dar există un lucru pe care majoritatea oamenilor nu îl ştiu: pentru a beneficia la maximum de calităţile probioticelor, trebuie să consumi şi prebiotice, un tip de fibre cu care se hrănesc probioticele. Iată ce trebuie să ştii despre probiotice şi prebiotice, diferenţele dintre ele şi la ce folosesc.

Ce sunt probioticele

Probioticele sunt bacteriile bune despre care ai tot auzit în ultimii ani. Acestea se găsesc în produse fermentate precum iaurt, murături, kimchi, kombucha şi sunt asemănătoare cu cele care ne populează intestinele. Probioticele refac echilibrul florei intestinale şi împiedică bacteriile dăunătoare să provoace probleme precum inflamaţii, infecţii sau probleme intestinale care duc la diaree sau la sindromul colonului iritabil.

Ce sunt prebioticele

Prebioticele sunt total diferite de probiotice. Spre deosebire de acestea, prebioticele nu sunt organisme vii. Prebioticele sunt fibre solubile, fermentabile, care nu sunt capabile să se digere în stomac. Asta le permite să circule prin intestine, unde ajung să fie hrană pentru probiotice, care se transformă, şi cu ajutorul acizilor graşi cu lanţ scurt ai parte de toate beneficiile pentru organism multă vreme după ce ai mâncat ultima linguriţă de iaurt grecesc.

Şi da, hrana pentru bacteriile bune este esenţială, pentru că, fără combustibilul potrivit, bacteriile bune pot muri sau, mai rău, se pot întoarce împotriva ta. „Majoritatea bacteriilor sunt oportuniste”, spune Purna Kashyap, gastroenterolog la Mayo Clinic. „Acestea încearcă să găsească hrană pe unde pot, aşa că pot ajunge să consume mucusul de pe intestine, în lipsă de altceva. Dar mucusul este cel care te protejează de bacteriile dăunătoare, aşa că vei fi expus la inflamaţii sau chiar la infecţii.”

Adaugă prebiotice şi probiotice în dietă

Prebioticele şi probioticele sunt esenţiale pentru sănătatea ta, acest lucru este destul de clar. Ce poate nu este atât de evident este cum să le consumi pe amândouă. Când vine vorba despre probiotice, cele naturale vor depăşi întotdeauna ca eficienţă variantele sintetice, dintr-un motiv foarte simplu: bacteriile bune din iaurt, kefir, kumchi stau în ambalaj şi până ajungi să le consumi se pot hrăni cu carbohidraţii şi zahărul din jurul lor, ceea ce înseamnă că sunt vii şi gata să îşi facă treaba atunci când le consumi. Bacteriile din suplimentele alimentare nu au cu ce se hrăni, aşa că, cel mai probabil, vor fi deja moarte înainte să apuci să le iei.

De asemenea, sursele naturale de probiotice au o varietate mai mare de bacterii decât suplimentele, ceea ce este crucial pentru sănătatea ta. Este important şi numărul bacteriilor dar mai ales să fie diferite, pentru că astfel se hrănesc cu substanţe diferite din sistemul tău.

La fel ca şi probioticele, prebioticele ar trebui să ajungă în organismul tău prin intermediul alimentelor, nu prin suplimente. Printre sursele excelente de prebiotice se numără ceapa, usturoiul, fasolea, cicoarea, dar şi pastele gătite şi răcite, cartofi şi orez. Ce ai de făcut este să introduci o parte dintre ele în dieta ta zilnică.

Foto: 123rf.com