Potrivit statisticilor, aproape 30% dintre persoanele diagnosticate cu psoriazis au o rudă de gradul I care suferă de aceeaşi afecţiune. Această legătură genetică poate fi însă influenţată de apariţia infecţiilor sau administrarea anumitor medicamente, precum şi de traumatismele la nivelul pielii sau stresul cotidian.
Nu există nicio cale prin care să poată fi determinat numărul de cazuri pe viitor deoarece factorii de mai sus nu pot fi uşor de evitat iar peste 60% dintre pacienţii cu psoriazis nu au istoric familial în acest sens. Majoritatea bolnavilor cu psoriazis sunt adulţi, însă există şi cazuri de copii care pot face această boală, în special cei care nu au un sistem imunitar puternic, sunt bolnăvicioşi şi au sensibilitate exacerbată la nivelul pielii.
Psoriazisul este o dermatoză cronică imuno-inflamatorie. În mod normal, celulele pielii au un ciclu naştere-creştere-moarte de 28 de zile. Astfel , celulele îmbătrânite din straturile superficiale ale pielii sunt înlocuite constant cu cele noi, care cresc din straturile profunde.
În psoriazis acestea migrează mult mai repede (în 3-6 zile) spre stratul superficial al pielii, înainte de a deveni adulte şi de a fi eliminate cele moarte. Din acest motiv se formează la suprafaţa pielii leziuni eritematoase, acoperite de scuame.
Psoriazisul este adeseori confundat cu „o simplă problemă a pielii”, însă nu este întocmai aşa. De fapt, psoriazisul este o boală cronică autoimună, în majoritatea cazurilor de proveninţă ereditară, care afectează circa 3% din populaţia globului, de regulă între vârstele de 11 şi 45 de ani.
Din păcate, deşi nu este o boală contagioasă, persoanele diagnosticate cu psoriazis sunt frecvent marginalizate şi excluse din societate, fiind discriminate pentru simplul motiv că pielea lor arată altfel decât în mod normal.
În România, prevalenţa psoriazisului este de 1% . Boala afectează atât bărbaţii, cât şi femeile, şi poate debuta la orice vârstă.
Psoriazis vulgar
Psoriazis pustulos
Eritrodermia psoriazică. Pacientul prezintă tegumente eritemato- scuamoase, exudative, intens pruriginoase, care se însoţesc de limfadenopatie, febră şi de o stare generală alterată. Formarea excesivă de scuame poate duce la pierderea proteinelor, iar dilataţia capilarelor pielii poate cauza insuficienţă cardiacă cu debit crescut.
Psoriazisul se poate manifesta în forme uşoare, cu mici zone acoperite de erupţii cutanate, moderate sau severe, când pielea devine inflamată, cu zone roşii acoperite de piele uscată.
Leziunile variază ca aspect, în funcţie de tipul de psoriazis.
Cel mai frecvent întâlnită formă de psoriazis este cea cu plăci, întâlnită în peste 80% din cazurile de psoriazis. Aceasta se manifestă prin porţiuni de piele îngroşată, solzoasă, cu tentă albicioasă, argintie sau roşiatică, ce se pot pot dezvolta pe orice regiune a corpului, în special pe coate, scalp, genunchi şi zona lombară.
Nici unghiile nu sunt ocolite de această afecţiune, peste 50% dintre pacienţi prezentând modificări la nivelul unghiilor de la mâini sau picioare (modificarea culorii normale în gălbui-portocaliu, îndepărtarea de patul unghial).
De asemenea, mai poate fi dezvoltată artrita psoriazică, afecţiune ce se manifestă prin umflarea articulaţiilor şi durere, care duc la îngreunarea sau incapacitatea de folosire a mâinilor. Acest tip de psoriazis poate apărea la orice vârstă, însă cele mai afectate categorii de vârstă sunt cele între 30 şi 50 de ani.
Predispoziţia genetică. Dacă un părinte este afectat, copilul său are un risc de 8 % de a dezvolta această boală, iar în cazul în care ambii părinţi au psoriazis, riscul ca şi copilul să prezinte această boală este de 41 % .
Factorul psihologic – şocurile emoţionale sau stresul cronic pot declanşa sau agrava psoriazisul. Anxietatea a fost raportată la 44% dintre pacienţi înainte de apariţia iniţială a psoriazisului, iar erupţiile recurente au fost atribuite stresului la 80% dintre persoane.
Psoriazisul care debutează înainte de vârsta de 40 de ani pare a fi mai frecvent declanşat de stres, iar pacienţii pot avea simptome mai severe atât la nivelul pielii, cât şi la nivelul articulaţiilor.
Infecţiile bacteriene – Pot exacerba boala sau pot avea rol de factor declanşator. La copii, 30 % dintre cazurile de psoriazis debutează în urma unei infecţii a căilor aeriene.
Infecţiile virale cu HIV, virusul hepatitei C, HPV şi alte viroze eruptive pot declanşa un psoriazis la anumite persoane sau pot creşte severitatea unui psoriazis preexistent.
Medicamente precum betablocantele, AINS (antiinflamatoarele nesteroidiene), tetraciclinele, sărurile de litiu, antimalaricele de sinteză.
Traumatismele (zonele de fricţiune, gratajul, arsurile, chiar şi solare) – în urma unui traumatism local pot apărea leziuni de psoriazis , fenomen numit „Koebner”.
Alcoolul şi fumatul sunt obiceiuri nesănătoase, care exacerbează psoriazisul, iar cei care consumă în exces prezintă un risc mai mare de a dobândi boala pe parcursul vieţii.
Tulburările endocrine de la pubertate, din sarcină sau de la menopauză.
În ultima vreme, psoriazisul nu mai este considerat doar o afecţiune dermatologică, ci o boală inflamatorie sistemică.
Studiile cercetătorilor au evidenţiat asocieri între psoriazis şi obezitate, boli cardiovasculare, dislipidemie, diabetul zaharat şi sindromul metabolic (hipertrigliceridemie, hipertensiune arterială şi hiperinsulinism), maladia Dupuytren, boala Crohn, modificări oculare (blefarita scuamoasă, conjunctivită nespecifică, leziuni corneene, manifestări gastrointestinale (malabsorbţie), manifestări psihice (irascibilitate, anxietate etc.)
Este foarte important să ştiţi cum să evitaţi factorii care declanşează psoriazisul. De aceea, evitaţi leziunile la nivelul pielii, stresul, stările de agitaţie, infecţiile, anumite medicamente (betablocante, ibuprofen, litiu), expunerea prelungită la soare, alcoolul, fumatul etc.
Anumite substanţe numite citokine se pare că pot agrava simptomele psoriazisului, iar printre alimentele care pot mări producţia de astfel de compuşi se numără: carnea roşie, laptele, cafeaua, legumele şi fructele de culoare închisă, gălbenuşul de ou, alimentele cu gluten, uleiul de porumb, siropul de fructoză, zahărul, făina, condimentele, alimentele procesate şi fast-food-ul.
Alţi factori de risc în apariţia psoriazisului sunt: fumatul, climatul rece şi uscat, stresul, pielea uscată, tratamentul antihipertensiv sau anumite boli mintale.
Tratamentul psoriazisului trebuie adaptat în funcţie de forma de psoriazis de care suferă pacientul, de localizarea leziunilor şi de gradul de extindere, de vârstă, de tratamentele urmate anterior şi de alte boli asociate, şi va fi luat sub stricta supraveghere a unui medic dermatolog. Vindecarea definitivă nu poate fi garantată la ora actuală, psoriazisul fiind o boală cronică cu evoluţie în puseuri.
Foarte des se întâmplă ca simptomele să dispară de la sine, chiar şi fără tratament, după care revin, în funcţie de factorii de risc la care vă expuneţi.
Tratamentul local constă în aplicaţii keratolitice (acid salicilic, uree), dermatocorticoizi, derivaţi de vitamina D3 (calcipotriol), cignolin, gudroane, tazaroten sau inhibitori de calcineurina ( tacrolimus, pimecrolimus). La nivelul scalpului se poate administra acid salicilic, şampoane cu gudron sau ketoconazol.
De ajutor sunt şi băile cu sare de la Marea Moartă, bogată în minerale, nămol şi emoliente. Foarte mulţi pacienţi răspund favorabil la o cură heliomarină de minim 25 zile.
Fototerapia (expunerea controlată la radiaţii ultraviolete) s-a dovedit a fi eficace în unele cazuri de psoriazis, fiind nevoie de mai multe şedinţe (în medie 20 pe săptămână). De asemenea, laserul care emană radiaţii ultraviolete poate fi util pentru formele localizate de psoriazis şi nu afectează tegumentul sănătos.
Tratamentul sistemic constă în administrarea de metotrexat, ciclosporină, apremilast, retinoizi (acitretin), terapia biologică. Pentru a urma cea mai bună metodă de tratament şi pentru aprecierea raportului riscuri/beneficii, în funcţie de efectele adverse ale tratamentului şi de severitatea bolii , pacienţii trebuie să se prezinte la un medic dermatolog care să le prescrie tratamentul cel mai indicat.
Dieta are un rol foarte important în ameliorarea simptomelor de psoriazis, dar, în primul rând, trebuie îndepărtaţi factorii declanşatori sau cei care întreţin boala – stresul psihic, infecţiile, fumatul, alcoolul.
Alimentele indicate în caz de psoriazis sunt cele bogate în antioxidanți, vitamina D şi C şi acizi graşi Omega 3.
Se recomandă carnea de curcan, peştele, fructele şi legumele, în special cele cu frunze verzi (broccoli, spanac, varză de Bruxelles), ouăle, cerealele integrale, nucile şi seminţele.
Alimentele care ar trebui evitate de bolnavii de psoriazis sunt cărnurile procesate, prăjelile şi zahărul.
Studiile au demonstrat că eliminarea zahărului din alimentaţie duce la o ameliorare vizibilă a leziunilor. Alţi pacienţi au observat o ameliorare în urma unei diete fără gluten.
Rădăcina de brusture şi trifoiul roşu pot fi utile în acest tip de eczemă. De asemenea, levănţica este bună pentru sau saune sau băi de aburi, combatând inflamaţia şi vindecând pielea iritată.
Pentru a reduce roşeaţa şi inflamaţia, aplicaţi extract de genţiană fără alcool.
Bolnavii de psoriazis îşi pot îmbunătăţi rezultatele tratamentului prin adoptarea unor schimbări benefice în viaţa de zi cu zi.
Limitarea stresului
Stresul emoţional agravează întotdeauna psoriazisul şi poate declanşa pusee de boală.
Menţinerea unui stil de viaţă sănătos, cu păstrarea echilibrului între viată de familie, muncă, activităţi sportive şi o dietă sănătoasă vor ajuta. În acest sens, găsirea unui hobby relaxant, începerea unei activităţi sportive regulate, tehnici de relaxare de tipul yoga, respiraţie profundă, meditaţie, tai chi pot face o mare diferenţă pentru persoanele care suferă de psoriazis.
Menţinerea unei greutăţi normale a corpului
Există o legătură bine stabilită între obezitate şi psoriazis, astfel că o reducere în greutate şi chiar o atingere a normoponderalitati în cazul persoanelor supraponderale şi obeze vor îmbunătăţi foarte probabil şi boala de piele. Multe persoane au nevoie de ajutorul unui nutriţionist pentru realizarea acestui obiectiv şi, bineînţeles, de multă voinţă.
Renunţarea la fumat
Psoriazisul are o prevalenţă crescută în rândul fumătorilor şi totodatătratamentul este mai puţin eficientîn cazul acestei grupe de pacienţi, astfel că medicii au un motiv în plus să descurajeze fumatul în cazul pacienţilor cu psoriazis. Apariţia clinicilor specializate în suportul pacienţilor şi substituenţii de nicotină disponibili pe piaţă au ajutat extrem de multe persoane să învingă acest obicei dezastruos pentru sănătate.
Alimentaţia sănătoasă
Dieta poate juca un rol important în tratamentul psoriazisului.
Eliminarea cărnii roşii poate ajuta la reducerea episoadelor de psoriazis, care ar putea fi declanşate de astfel de alimente. Peştele de apă rece, seminţele, nucile şi acizii graşi Omega 3 sunt cunoscuţi pentru capacitatea lor de a reduce inflamaţia. La rândul lui, uleiul de măsline poate avea beneficii calmante atunci când este aplicat local pe piele.
Informarea din surse avizate
Pentru că de multe ori nu ne putem abţine de la a căuta în mediul virtual tratamente pentru boala de care suferim, este indicatsă citim informaţii precise şi corecte pe site-urile societăţilor naţionale de dermatologie sau motoare de căutare medicale.
Din păcate, există o mulţime de produse comerciale care exploatează laturile sensibile ale pacienţilor precum frica de folosire a medicamentelor sau reticenţa faţă de produse pe bază de dermatocorticoizi, însă multe din aceste tratamente nu au valoare dovedită în tratamentul psoriazisului.
Evitarea parfumurilor
Cele mai multe săpunuri şi parfumuri conţin substanţe chimice care pot irita pielea, favorizând declanşarea unui nou episod de inflamaţie. Este recomandată evitarea unor astfel de produse pe cât posibil sau optarea pentru cele pentru „piele sensibilă”.
Băile regulate
Băile fierbinţi nu sunt recomandate, deoarece acestea pot afecta şi mai mult pielea sensibilă.
În schimb, o baie călduţă în care a fost amestecată sare Epsom, ulei de măsline sau lapte poate face minuni pentru calmarea pruritului. Uscarea pielii este recomandat să se facă prin tamponare cu prosopul şi să fie urmată de aplicarea unei creme hidratante..
Surse:
https://dermnetnz.org/topics/psoriasis
https://www.medicalnewstoday.com/articles/52457#summary
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/6866-psoriasis
https://www.psoriasis.org/about-psoriasis/
https://www.aad.org/public/diseases/psoriasis/what/overview
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/psoriasis/symptoms-causes/syc-20355840
https://www.healthline.com/health/psoriasis