Radioterapia – cum funcţionează, metode de tratament

Cancerul este o boală care seceră sute de mii de vieţi anual şi este a doua cauză de deces în lume, precedată de bolile sistemului circulator. În sprijinul bolnavilor există numeroase terapii curative, cu rată de succes mai mică sau mai mare. Între acestea se numără şi radioterapia, o procedură care poate vindeca pacientul bolnav de cancer sau care poate fi folosită ca terapie adjuvantă, pentru a preveni recidivele după o intervenţie chirurgicală de îndepărtare a tumorii primare.

Radioterapia este folosită pentru tratamentul cancerului încă de acum 100 de ani, când au fost descoperite, în anul 1895, razele X de către Wilhelm Roentgen. Modernizarea acestei tehnici a avut loc însă cu precădere în anii 1900, când celebra Marie Curie, prima femeie laureată cu Nobel, a descoperit elementele radioactive – poloniu şi radium, experiment care, de altfel, i-a şi adus tragicul sfârşit.

Dr. Roxana Mustaţă – medic specialist Radioterapie în cadrul centrului Amethyst – Radiotherapy, detaliază în ce constă radioterapia, cum funcționează asupra tumorii, care sunt efectele secundare.

Recomandări

Chimioterapia şi efectele ei adverse în cel mai frecvent cancer al femeilor

Imunoterapia şi terapiile ţintite, soluţii de tratament pentru pacienţii cu cancere avansate

Ce este radioterapia?

Radioterapia este o metodă terapeutică cu acţiune loco-regională, care foloseşte radiaţiile ionizante pentru distrugerea celulelor tumorale maligne (celulele canceroase).

Pe lângă tratarea unor forme de cancer, în situaţii relativ limitate şi folosind doze mici, poate fi utilizată pentru efectul său de scădere a inflamaţiei în tratarea afecţiunilor articulare inflamatorii degenerative.

În ce constă efectul radioterapiei, cum funcţionează asupra tumorii?

Radioterapia modernă se diferenţiază de tehnicile anterioare de radioterapie prin precizia ridicată a iradierii şi prin reducerea substanţială a timpului de tratament. Radioterapia constă în utilizarea radiaţiei ionizate pentru a distruge celulele canceroase, cu un minimum de efecte secundare la nivelul organelor sau ţesuturilor sănătoase din vecinătatea tumorii, fără a avea influenţe majore asupra calităţii vieţii pacienţilor.

Radioterapia acţionează asupra acestor celule pe două căi:

• Directă – distruge în mod direct celula canceroasă
• Indirectă – produce modificări la nivelul metabolismului celulei canceroase, modificări care vor conduce la moartea acesteia.

Datorită preciziei şi eficienţei asupra tumorii canceroase, peste 60% din cazurile de cancer din Europa sunt tratate prin radioterapie.

Sunt afectate celulele/zonele sănătoase?

În general, radiaţiile sunt direcţionate către tumora şi zona din imediata vecinătate  a acesteia, lucru care distruge tumora primară şi reduce riscul de răspândire la organele din apropiere. Tehnologia de ultimă generaţie IMRT-VMAT permite modularea dozei totale de radiaţii, astfel încât tumora primară să fie tratată cu doze mari şi ţesuturile sănătoase din vecinătate să fie cât mai protejate.

Pentru a obţine un raport beneficii/riscuri în favoarea pacientului, administrarea dozei totale de radiaţii se face în mai multe zile consecutive, folosind zilnic cantităţi mici de radiaţii. Acest proces se numeşte fracţionare şi în general administrarea se face 5 zile/săptămână (de luni până vineri) cu 2 zile de pauză, astfel încât ţesuturile sănătoase să se poată reface.

Care sunt scopurile radioterapiei?

Tratamentul prin radioterapie poate fi utilizat cu două scopuri, curativ şi paliativ.

Radioterapia curativă este denumită atunci când cancerul poate fi vindecat şi are ca scop distrugerea completă a celulelor canceroase. Aceasta poate fi administrată în momente diverse, singură sau împreună cu alt tratament: înainte de intervenţia chirurgicală, pentru a micşora tumora, sau după operaţie, pentru a opri creşterea celulelor canceroase care ar putea rămâne. Aceasta poate fi administrată, de asemenea, înainte, în timpul sau după chimioterapie sau tratamentul hormonal, pentru a îmbunătăţi rezultatele generale.

Radioterapia paliativă se utilizează atunci când vindecarea totală a cancerului nu mai este posibilă, dar ameliorarea simptomelor face viaţa pacientului mai confortabilă şi calmează durerea.

Care sunt tumorile / bolile care de regulă folosesc radioterapia ca tratament?

Decizia de a trata o tumoră cu radiaţii se bazează pe localizarea tumorii primare şi în funcţie de celulele tumorale, dacă acestea sunt radiosensibile. Radioterapia cu scop curativ este utilizată în tratarea unor forme de cancer, de cele mai multe ori fiind o parte integrantă a tratamentului, alături de chimioterapie, chirurgie şi hormonoterapie.

În cazul tumorilor radiosensibile, radioterapia poate fi singurul tratament necesar pentru tratarea şi vindecarea lor, deoarece acestea răspund prompt şi arată o regresie după administrarea de doze moderate de radiaţii. Tipurile de cancer extrem de radiosensibile sunt leucemia (cancer al celulelor sanguine) şi limfomul (cancer al sistemului limfatic). Alte tumori radiosensibile includ cancerul de col, de laringe, de sân şi de prostată.

Tipurile de cancer cu cea mai mare incidenţă în România la care se aplică radioterapia sunt: cancerul de sân, de col uterin, cancerul uterin (endometrial), de prostată, cancerul colorectal, de stomac, pulmonar.

Există tumori la care NU se recomandă radioterapia?

Nu toate tipurile de tumori sunt sensibile la radiaţiile ionizante (radiaţiile folosite în radioterapie). Cancerul de ovar, unele forme de cancer de tiroidă şi melanomul malign – sunt câteva dintre formele de cancer în tratamentul cărora radioterapia are rol limitat.

Care sunt principalele efecte secundare?

Efectele secundare la radioterapie variază major în funcţie de localizarea tumorii tratate, structurile anatomice aflate în imediata sa vecinătate, doza totală de radiaţii administrată şi nu în ultimul rând de sensibilitatea fiecărui pacient în parte. Alte boli ale pacientului pot să infuenţeze efectele secundare ale radioterapiei.

Care sunt cele mai frecvente metode de radioterapie folosite

Radioterapia este de 4 tipuri:

• Radioterapie externă (transcutanată sau teleradioterapie) – sursa de radiaţii este exterioară corpului şi este reprezentată de un aparat (accelerator liniar) care produce fascicule de radiaţii îndreptate spre ţinta tumorală după traversarea ţesuturilor superficiale.
• Radioterapia endocavitară/interstiţiala (brahiterapia) – sursa de radiaţii este în interiorul corpului, prin plasarea de surse radioactive în interiorul sau în apropierea tumorii, surse care administrează o doză mare de radiaţie în volumul tumoral şi totodată reduc expunerea la radiaţii a ţesuturilor sănătoase. Brahiterapia poate fi folosită cu scopul de a vindeca tumorile canceroase, în cazul în care acestea sunt mici sau avansate doar local, cu condiţia ca boala să nu aibă metastaze (răspândite în alte părţi ale corpului).
• Radiochirurgia – este o tehnică specială de radioterapie, utilizată în tratarea tumorilor într-un mod neinvaziv, puternic şi eficient. Cea mai avansată formă de radiochirurgie utilizează sistemul Cyberknife – cu o acurateţe deosebit de precisă, acesta emite radiaţii din mai mult de 1600 de unghiuri diferite spre ţinta tumorală şi permite tratar
• Radioterapia metabolică – administrarea unor substanţe radioactive la nivelul sistemului circulator – este o formă de radioterapie folosită mai ales în tratarea metastazelor osoase multiple extinse la nivelul întregului schelet sau pentru unele forme de cancer de tiroidă.

În prezent, existp 3 tehnici moderne de radioterapie externă:

• 3D CRT – radioterapie conformaţională 3D;
• IMRT – radioterapie cu intensitate modulată cu fascicule de tratament fixe, în care modularea intensităţii fasciculului de iradiere se face prin modificarea poziţiei lamelelor colimatorului MLC (colimator multilamelar);
• VMAT – arcterapie modulată volumetric, este ultima inovaţie în IMRT, tehnica rotaţională de radioterapie cu intensitate modulată unde acceleratorul se roteşte în jurul pacientului pentru a ţinti radiaţia asupra ţesutului bolnav din diferite unghiuri. Modulaţia este creată de arce suprapuse.

Mai sunt utilizate şi alte tehnologii precum radioterapia 2D sau aparatele cu cobalt, dar sunt cu mult depăşite în comparaţie cu evoluţia aparaturii actuale. În prezent, în România, cea mai utilizată tehnică de iradiere este cea 2D, fără integrarea unui sistem computerizat pentru planificarea tratamentului şi a unui computer tomograf simulator.

Tehnologia de ultima generaţie IMRT – VMAT asigură unul dintre cele mai performante tratamente de radioterapie disponibile în lume. Aceasta prezintă următoarele avantaje:

• posibilitatea personalizării tratamentului şi adaptării la forma tumorală, fiind un tip de radioterapie înalt conformaţională;
• timpul scurt al unei şedinţe de radioterapie, de maxim 5-7 min/sesiune, ceea ce creşte confortul pacientului şi precizia iradierii;
• gradul de libertate suplimentar oferit prin rotaţia sursei de iradiere în jurul pacientul iradiat şi a vitezei de rotaţie a acesteia, ceea ce permite ca tumoarea să fie abordată la 360 de grade;
• posibilitatea modificării debitului dozei de radiaţie în timpul iradierii;
• precizia fasciculelor de radiaţii îndreptate spre ţinta tumorală şi reducerea iradierii ţesuturilor normale, ceea ce scade riscul reacţiilor adverse acute şi cronice;
• posibilitatea administrării unor doze terapeutice  optime în volumele ţintă, precum şi obţinerea în interiorul volumului ţintă a unor zone cu doze diferite, ceea ce asigură eficacitatea tratamentului şi creşte şansele de control tumoral.

Cum se face tratamentul?

Pacienților li se recomandă un tratament complex, care implică atât aspectele ce ţin de radioterapie, cât şi de nutriţie, ameliorarea durerii şi factori psihologici. Astfel, fiecare caz trebuie analizat individual de o echipă multidisciplinară, urmând ca strategia de tratament să fie decisă în cadrul unei Comisii Oncologice („Tumor Board”).

Aceasta este una dintre cele mai complexe şi inovative abordări în tratarea bolnavilor de cancer, ce presupune ca decizia de tratament să fie una colectivă, integrată şi luată în funcţie de recomandările specialiştilor fiecărui pacient, istoricul său medical şi evoluţia stării sale de sănătate, precum şi în funcţie de protocoalele internaţionale în radioterapie.

Practica medicală a dovedit că şansele de reuşită în tratarea pacienţilor oncologici sunt mult mai mari decât în cazul unei abordari clasice.

Radioterapia este administrată în sistem ambulatoriu, iar numărul de tratamente de care pacientul va avea nevoie depinde de mai mulţi factori ai stării sale şi de tipul de cancer de care acesta suferă. După tratament, pacientului i se oferă instrucţiuni speciale, spre exemplu cu privire la îngrijirea zonei de tratament.