Scabia (râie): simptome, tipuri, prevenţie şi tratament

Scabia, cunoscută în popor sub numele de râie, este o dermatoză  parazitară răspândită în intreaga lume, indiferent de clasa socială. În general,  se manifestă prin prurit, care se intensifică noaptea şi la caldură. 

Scabia este o boală contagioasă care se transmite prin contact direct cu bolnavul sau indirect, prin atingerea hainelor, lenjeriei de pat sau prosoapele acestuia.

Perioada de incubaţie (de la transmitere până la debutul dermatozei parazitare) este de 3 -4 săptămâni. „Parazitul cauzator, sarcoptes scabiei varietatea hominis, are dimensiuni microscopice şi nu poate fi vizualizat cu ochiul liber. Femelele sapă în piele tunele la capătul cărora îşi depun ouăle, acestea căpătând la nivel cutanat aspectul unor şanţuri liniare sau sinuoase de 1-10 mm. 

Recomandări

Suferi de mâncărimi ale scalpului? Iată care pot fi cauzele!

Mâncărimi pe picioare și mâini – din ce cauză apar și care sunt soluțiile

Din ouăle depuse vor ieşi larve care se vor transforma în adulţi şi care au capacitatea de a se deplasa pe piele mai multi centrimentri pe oră. Departe de corpul uman pot trăi doar 2-4 zile şi pot fi distruse la temperaturi de peste 55 grade Celsius”, precizează dermatologul Proca Ancuţa pentru Ce se întâmplă, doctore?

Tipuri de scabie

• scabia clasică 
• scabia oamenilor curaţi 
• scabia incognita ,
• scabia crustoasă ( norvegiană )
• scabia nodulară 

Scabia clasică. „Pacientul prezintă o erupţie pruriginoasă, care se caracterizează prin vezicule perlate, excoriaţii, urme de grataj (de scarpinare) şi şanţuri acariene, localizate predominant la nivelul mâinilor, între degete, în axile, în jurul sfârcurilor,  în jurul buricului, în zona feselor şi interfesier, la nivelul organelor genitale externe’’, susţine specialistul.

Scabia oamenilor curaţi . Se găsesc puţine leziuni cutanate, dar pruritul caracteristic este prezent. 

Scabia incognita. „Se găseşte la pacienţii care au fost incorect diagnosticaţi sau au folosit din proprie iniţiativă un tratament necorespunzător, cu dermatocorticoizi, pentru a calma pruritul. Leziunile şi pruritul sunt cauzate de parazitului şi pot fi diminuate, însă pacientul rămâne la fel de contagios’’, mai spune dermatologul.

Scabia crustoasă. „Apare la bolnavii imunodeprimaţi, care suferă de anumite boli ce slăbesc sistemul imunitar  sau prezintă afecţiuni neurologice. La nivelul pielii se găsesc scuame şi cruste groase,  iar pacienţii prezintă un miros caracteristic’’, adaugă dermatologul Proca Ancuţa.

Scabia nodulară. „Se întâlneşte la pacienţii care dezvoltă o hipersensibilitate la antigenele parazitare. Leziunile sunt nodulare, infiltrate, intens pruriginoase, localizate predominant pe fese, coapse şi la nivelul organelor genitale. La bărbaţi se găsesc adesea pe scrot’’, mai spune expertul.

Oamenii mai pot contacta şi scabie animalieră, care are o periodă de incubaţie mai scurtă şi leziuni mai reduse ca şi extindere .

Diagnosticul se pune în urma evidenţierii leziunilor cutanate  cu aspect şi localizare tipică, prezenţa pruritului cu caracter familial (mai mulţi membrii ai familiei au mâncărimi ) şi exacerbarea nocturnă (mâncărimile se intensifică noaptea şi provoacă insomnie. În urma analizelor de laborator se poate evidenţia, la microscop, parazitul.

Tratament şi prevenţie

În general, atât pacienţii diagnosticaţi de către medic, cât şi cei apropiaţi (familia, locatarii aceleiaşi case ) trebuie să urmeze tratament, chiar dacă nu sunt încă simptomatici. „Tratamentul local se poate face cu unguent cu sulf, 10 % pentru adulţi, şi 3-5 % pentru copii  sau cu benzoat de benzil (25-30%), care se aplică local, de la gât în jos, timp de 3-5 zile’’, mai spune dermatologul Proca Ancuţa.

Alte tratamente posibile sunt pe bază de permetrin sau crotamiton. La sugari se recomandă aplicarea şi pe faţă (deoarece prin alăptarea de la sân există riscul de contaminare), iar cel mai sigur tratament de administrat la sugari, copii mici şi femei însărcinate (sau care alaptează) este unguentul cu sulf .

„Tratamentul oral cu ivermectină este uneori necesar în cazul scabiei crustoase, la indivizii imunocompromişi  sau în cazul infestărilor severe din anumite instituţii ( aziluri, spitale, tabere de refugiaţi ). Pruritul poate fi ameliorat prin administrarea de antihistaminice orale’’, precizează dermatologul Proca Ancuţa.

Măsuri generale

Se va decontamina cu atenţie mediul (toate materialele textile cu care s-a intrat în contact: hainele, lenjeria de pat, prosoapele etc) , prin spălare la peste 55 grade Celsius sau prin călcarea cu aburi . Ce nu se poate fierbe se pune într-un sac de plastic, care se leagă la gură. Acesta se ţine închis timp de o săptămănă, apoi se scot hainele şi se spală în conformitate cu regimul de spălare al fiecăreia.

„În cazuri de suprainfectare a leziunilor cu bacterii se vor folosi antibiotice. Nodulii scabioşi pot fi trataţi cu  inhibitori de calcineurina ( tacrolimus , pimecrolimus,  concentraţia de 0,03 %, care se aplică local pe noduli timp de două săptămâni sau cu infiltraţii intralezionale cu corticoizi ( mai dureroase).

În urma eradicării infecţiei cu sarcoptes scabie , pruritul poate persista în  unele cazuri o săptămână sau chiar mai mult’’, concluzionează specialistul.