Sfaturi pentru cei care au dureri de spate

Mărturisesc că acest text este scris de o tânără beteagă ce stă cu piciorul (dureros) suspendat din cauza unei sciatici parşive. Mirată că am tot întâlnit mulţi alţi tineri cu probleme, am rugat-o pe Cristina Popescu, asistent universitar şi medic specialist în recuperare medicală, să ne dea unele sfaturi.

CSÎD: Pe vremuri, auzeam numai bătrâni plângându-se de dureri de şale, acum sunt înconjurată de tineri care se vaită de ele şi află că au probleme de coloană. Cum se explică?

Cristina Popescu: Durerile vertebrale sunt în general cauzate de activităţile de tip mecanic. Ele se accentuează prin oboseală, statul în poziţie verticală, mers prelungit, mers pe teren accidentat, transportul unor obiecte grele, menţinerea îndelungată a capului într-o poziţie fixă (lucrul prelungit la birou).

Recomandări

Caută vindecarea şi în remediile neconvenţionale!

Sportul: o mulţime de beneficii pentru sănătate

Durerile se ameliorează sau chiar dispar în repaus, în special în poziţia de întins pe un plan dur. Lipsa unei activităţi fizice regulate, combinată cu poziţia monotonă la birou/ calculator, ar putea fi o explicaţie. Trebuie să amintim şi de faptul că procentul persoanelor supraponderale e în continuă creştere, începând cu segmentul copiilor din şcoala primară.

O atenţie deosebită trebuie acordată bolnavilor cu obezitate care trebuie să respecte regimul hipocaloric fiindcă fiecare kilogram în plus apasă uneori cu forţe de zeci de kilograme pe un disc deja degradat de la nivelul coloanei vertebrale şi implicit pe rădăcinile nervoase, declanşând astfel durerea.

Durerile de spate şi îngrăşarea

CSÎD: Dacă tot vorbim de asta, cât de mult rău ne face la coloană veşnicul slăbit şi îngrăşat?

C.P.: Destul de rău, mai ales dacă nu avem o musculatură paravertebrală şi abdominală cu un tonus bun. În momentul în care greutatea corporală se modifică semnificativ, centrul de greutate se deplasează şi punctele de presiune pe elementele ce compun coloana vertebrală se schimbă.

Durerile de spate şi statul la birou

CSÎD: Care ar fi cele 3 reguli de aur pe care TREBUIE să le respecte cei care stau mult la birou?

C.P.: Prima regulă se adresează celor care nu au avut încă probleme – să practice o activitate fizică regulată (de 3 ori/săptămână) şi, automat, să îşi păstreze astfel greutatea corporală în limite normale.

A doua regulă se adresează celor care au în antecedente episoade de durere cervicală, toracală sau lombară şi constă într-o schemă terapeutică bine pusă la punct ce presupune: evaluare, diagnostic, tratament făcute de către medicul specialist în recuperare medicală.

A treia se adresează ambelor categorii: să iau pauze de 1 minut la 20 de minute şi 3 minute la 1 oră, pauze în care să “facem câţiva paşi”/efectuăm unele mişcări uşoare de stretching.

CSÎD: Care sunt poziţiile corecte ca să nu apară probleme? Contează cumva şi tipul scaunului folosit?

C.P.: Da, scaunul e foarte important, trebuie să fie unul reglabil pe verticală, astfel încât după alegerea înălţimii biroului, poziţia corpului să fie următoarea: unghi de 90 grade între talpă şi gambă, între gambă şi coapsă, între coapsă şi trunchi, între braţ şi antebraţ. Poziţia trunchiului poate alterna între a-l sprijini pe spătar şi a fi un pic aplecat în faţă, făcându-se sprijinul antebraţelor pe birou. Capul nu trebuie să fie aplecat sau în rotaţie laterală pe perioade lungi de timp.

CSÎD: Care sunt cele mai des întâlnite boli de coloană la tineri?

C.P.: Tulburările de statică vertebrală la copii şi tineri (scolioza, cifoza, hiperlordoza şi posibilele combinaţii ale acestora). Discopatia lombară faza III/Hernia de disc lombară reprezintă cauza cea mai frecventă a sindromului lomboradicular deoarece la nivel lombar se exercită cele mai mari presiuni. În cadrul afecţiunilor ce pot declanşa suferinţe ale coloanei vertebrale cervicale, torticolisul acut are o frecvenţă mare.

Hernia de disc cervicală/nevralgia cervico-brahială determină un tablou neurologic variabil, în funcţie de nivelul compresiunii. Spondiloza cervico-dorso-lombară reprezintă degenerarea (prin uzură) a articulaţiilor şi discurilor intervertebrale, incidenţa ei crescând cu vârsta, femeile după 40 de ani fiind mai des afectate decât bărbaţii.

CSÎD: Umblă un mit potrivit căruia fizioterapia ne face mai mult rău dacă suntem tineri – nu ştiu cine şi cum l-a născocit. Are un miez de adevăr?

C.P.: Nu. Un plan de tratament conceput corect, individualizat pentru fiecare pacient în parte, are beneficii certe. Fizioterapia are largi recomandări, cu rezultate eficiente în combaterea durerii şi a contracturii musculare.

CSÎD: Dacă ignorăm o boală de coloană, ce riscăm? Vreau să ne speriem un pic ca să trecem la treabă, dacă este cazul…

C.P.: Dacă ignorăm o tulburare de statică vertebrală (scolioză, cifoză), se poate transforma într-o afecţiune cronică, responsabilă de dureri permanente. Dacă ignorăm o discopatie vertebrală (hernie de disc), se poate ajunge la comprimări şi lezări ale nervilor cu deficite motorii (pareze sau paralizii) secundare, adică incapacitatea de a mişca membrul superior sau inferior, şi chiar la o intervenţie chirurgicală.

Ce tipuri de sport ajută mai mult coloana? Şi ce tipuri o „încurcă”?

De preferat ar fi să se practice înotul şi unele programe de aerobic. Pentru sporturile ce includ alergatul, trebuie menţionat faptul că încălţămintea e foarte importantă (se preferă talpa moale, compresibilă (perna de aer/gel).

Pentru persoanele care au fost ”pacienţi” cu suferinţe ale coloanei, recomand evitarea practicării sporturilor ce implică o “încărcare” cu o greutate suplimentară mare (ridicat/cărat), a sporturilor de contact, a sporturilor ce implică sărituri sau torsiuni pe amplitudine mare a segmentului lombar.

Dar un obiectiv important al medicului de recuperare medicală e să-l ajute pe acel pacient pasionat de un anumit sport să-l poată practica din nou.