Sindrom premenstrual: simptome, tratamente, stil de viaţă

Schimbări neaşteptate ale stării sufleteşti, sensibilitatea sânilor, abdomen balonat, pofte pentru anumite alimente, nervozitate şi depresie: dacă înainte de venirea ciclului menstrual, ai unul sau mai multe dintre aceste simptome, înseamnă că suferi de sindromul premenstrual.

Totuşi, nu trebuie să laşi ca aceste probleme să îţi controleze viaţa. Tratamentele şi schimbările modului de viaţă pot fi de folos pentru reducerea şi controlul simptomelor sindromului premenstrual.

Se estimează că 1 din 4 femei cu ciclu menstrual prezintă acest sindrom. Aceste probleme deranjează femeile de la vârsta de cel puţin 20 de ani şi până la cel târziu 40 de ani şi au tendinţa să revină în acest tipar. Cu fiecare ciclu menstrual, schimbările din punct de vedere fizic şi emoţional prin care treci pot fi mai mult sau mai puţin intense, susţine dr. Dietlind Wahner-Roedler.

Recomandări

Sindromul premenstrual, mai agresiv la fumatoare

Sindrom premenstrual – tratament convenţional

Pentru sindromul premenstrual, medicul îţi poate prescrie unul sau mai multe medicamente. Reuşita acţiunii medicamentelor în ameliorarea simptomelor variază de la o femeie la alta. Există, de asemenea, şi metode de autoîngrijire care să reducă simptomele acestei afecţiuni.

Autoîngrijire

Modifică-ţi regimul alimentar – Următoarele măsuri s-ar putea să îţi fie de folos în reducerea simptomelor SPM:

• Consumă zilnic porţii mici şi dese pentru a împiedica balonările şi senzaţia de saţietate.
• Pentru reducerea balonărilor şi retenţiei de lichide, limitează consumul de sare şi de alimente sărate.
• Alege produse bogate în carbohidraţi complecşi cum sunt fructele, legumele şi cerealele integrale.
• Ia zilnic o multivitamină.
• Evită consumul de cofeină şi alcool.

Fă din exerciţiile fizice un obicei zilnic – Aproape în fiecare zi mergi la plimbare pe jos, cu bicicleta, înoată sau practică alte activităţi aerobice. Exerciţiile fizice regulate pot ameliora simptome precum oboseala şi starea de depresie.

Stres redus – Respectă programul de somn. Nu te obosi în zilele în care nu te simţi bine.

Notează, timp de câteva luni, simptomele prin care treci – Încearcă să identifici factorii declanşatori, astfel încât să le poţi micşora efectele.

Sindrom premenstrual – tratament complementar şi alternativ

Iată câteva dintre produsele şi remediile complementare cele mai des folosite pentru ameliorarea simptomelor sindromului premenstrual:

Calciul – Consumă zilnic 1.000 mg de calciu, prin dietă şi suplimente sub formă de drajeuri de carbonat de calciu, întrucât poţi reduce simptomele fizice şi psihice asociate SPM. Consumul regulat de carbonat de calciu micşorează, de asemenea, riscul apariţiei osteoporozei.

Magneziul – Un supliment de 400 mg zilnic de magneziu poate înlătura retenţia de lichide, sensibilitatea sânilor şi balonările la femeile cu sindrom premenstrual.

Vitamina B6 – O doză de 50-100 mg de vitamina B6 poate fi utilă în ameliorarea simptomelor acestui sindrom.

Vitamina E – Această vitamină, luată în doză de 400 unităţi internaţionale (UI) poate reduce simptome precum crampele şi sensibilitatea sânilor.

Ginkgo – Există unele dovezi că ginkgo ar putea reduce sensibilitatea sânilor legată de SPM.

Terapia prin relaxare – Practicarea exerciţiilor de relaxare musculară sau de respiraţie pot fi de ajutor în reducerea durerilor de cap, anxietăţii sau insomniei.

Tulburarea disforică premenstruală: o formă gravă de SPM

Aproximativ 8% dintre femeile care au ciclu menstrual suferă de tulburare disforică premenstruală (TDPM) – o formă gravă şi neplăcută a sindromului premenstrual.

TDPM se deosebeşte de sindromul premenstrual prin gravitatea simptomelor şi prin repercusiunile pe care le are asupra desfăşurării activităţilor zilnice. Aceste simptome se pot manifesta prin tristeţe, anxietate, oboseală, sentimente de neputinţă, simptome asemănătoare gripei şi modificări ale perioadelor de somn şi ale obiceiurilor alimentare.

Nu se ştie cu precizie care este cauza acestei afecţiuni. Adeseori, dar nu întotdeauna, femeile care suferă de depresie au şi TDPM.

Medicul poate stabili diagnosticul pe baza simptomelor. Acesta îţi poate recomanda să ţii o evidenţă strictă într-un jurnal zilnic a gravităţii, duratei şi momentului apariţiei simptomelor. Cu ajutorul acestor informaţii, medicul poate pune diagnosticul de TDPM şi îţi poate indica tratamentul cel mai potrivit.