Testele rapide pentru COVID-19, orientative. Singurul test validat de OMS este testul RT-PCR

În ultimele zile s-a discutat intens despre utilitatea şi eficienţa testelor rapide pentru depistarea noului tip de coronavirus. 

Din păcate, declaraţiile făcute în spaţiul public au creat şi mai multă confuzie în rândul populaţiei. Ba că sunt bune şi ar trebui testate cât mai multe persoane, ba că sunt inutile, nu merită efortul financiar şi logistic.

Pentru a cunoaşte exact diferenţa între aceste teste rapide şi cele standard pentru depistarea COVID-19, am discutat cu dr. Valeriu Gheorghiţă, medic primar Boli Infecţioase la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”.

Recomandări

Dr. Valeriu Gheorghiţă, medic primar Boli Infecţioase: „Încălzirea vremii ar putea contribui la limitarea răspândirii coronavirusului”

Gripă sau coronavirus? Medicul infecţionist îţi spune cum le deosebeşti

„Testele rapide nu sunt încă validate de FDA”

CSÎD: Care este scopul testelor rapide pentru detectarea COVID-19 şi cât de eficiente sunt acestea?

Dr. Valeriu Gheorghiţă: Există două tipuri de teste rapide. Unul este cel serologic (se prelevă o picătură de sânge din deget, prin înţepare) şi oferă rezultatele în 20-30 de minute.

Acest test determină prezenţa anticorpilor specifici împotriva noului subtip de coronavirus (SARS-CoV-2), respectiv IgM şi IgG. Trebuie precizat însă că acest tip de test rapid nu oferă un diagnostic precoce, pentru că se pozitivează la 3-5 zile de la debutul clinic al bolii.

Cu alte cuvinte, în cazul unei persoane asimptomatice, care se află la mai mult de 3-5 zile de la debutul bolii, testul poate fi pozitiv. Practic, testul te ajută când iese pozitiv, pentru că are o specificitate înaltă. În cazul în care testul iese negativ la o persoană simptomatică, se recomandă repetarea testului la 5 zile, pentru a pune în evidenţă o seroconversie, adică trecere de la absenţa anticorpilor la prezenţa anticorpilor specifici noului tip de coronavirus.

CSÎD: Iar cel de-al doilea test rapid?

Dr. Valeriu Gheorghiţă: Acest al doilea tip de test rapid este cel care se face din exsudat nazo-faringian, oferă rezultate în 20-30 de minute şi are scopul de a identifica antigenul viral, fiind similar testelor rapide pentru gripă. Aceste teste rapide sunt mai eficiente decât cele de tip serologic, deoarece sunt utile atât pentru diagnosticul rapid, cât şi pentru diagnosticul precoce al infecţiei cu noul coronavirus.

Însă trebuie subliniat că ambele teste rapide menţionate sunt teste orientative, care nu sunt încă validate de FDA, autoritatea americană pentru aprobarea medicamentelor. Noi dispunem acum în România de teste rapide care identifică anticorpii, nu antigenii.

„Testul RT-PCR, singurul validat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii”

CSÎD: Care este metodologia de testare RT-PCR (Real Time Polymerase Chain Reaction)?

Dr. Valeriu Gheorghiţă: Testele de tip RT-PCR identifică amprenta genetică a virusului (genomul viral), adică ARN-ul. Sunt mai multe platforme de PCR, proba se poate preleva din secreţii respiratorii, exsudat nazo-farigian sau aspirat bronşic ori lavaj bronhoalveolar, la pacientul intubat orotraheal, la care nu avem diagnostic şi la care testul din exsudat a ieşit negativ.

CSÎD: În cât timp sunt obţinute rezultatele la acest test PCR?

Dr. Valeriu Gheorghiţă: Timpul de aşteptare variază, în funcţie de platforma folosită, de metodologie, de la 45 de minute până la 6 ore. Dacă vorbim de tehnici automatizate, rezultatele se obţin în 45 de minute, iar dacă e nevoie de pregătire anterioară, trebuie respectate anumite etape care trebuie făcute manual, rezultatele se obţin în aproximativ 6 ore.

Noi ne bazăm acum pe aceste teste PCR, care sunt standardul de aur în diagnosticarea COVID-19, singurele validate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Practic, pe baza lor, noi putem confirma cazurile şi putem spune când un pacient se negativează şi are criterii de externare.

CSÎD: Mai sunt şi alte tipuri de teste?

Dr. Valeriu Gheorghiţă: Mai sunt teste prelevate din materiile fecale. Acestea au scopul monitorizării eliminării virusului prin materii fecale şi se fac ca o completare la exsudatul nazo-faringian, dar nu sunt indicate de rutină, se fac momentan doar pentru cercetare.

În viitor vor fi utile şi testele serologice ELISA, care se fac din sânge şi ne vor ajuta să vedem câţi oameni au trecut prin infecţia cu noul tip de coronavirus, ca să ne facem o idee vizavi de prevalenţa bolii la nivel populaţional. 

Algoritmul de testare pentru COVID-19 a fost modificat

Potrivit unui document publicat recent pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), strategia de testare în România pentru COVID-19 trebuie să se axeze pe detectarea rapidă a cazurilor de infecţie cu noul tip de coronavirus SARS-CoV-2 şi pe obţinerea de dovezi de transmitere comunitară nedetectată.

Aceste recomandări au la bază documentul elaborat de Comisia Europeană, pe baza sfatului ştiinţific oferit de Centrul European de Control al Bolilor (ECDC).
În acest moment, România se află în stadiu pre-epidemic, înregistrându-se cazuri de import şi cazuri de transmitere locală restrânsă, neexistând încă dovezi de transmitere intracomunitară susţinută.

Prin urmare, vor avea prioritate la testare persoanele simptomatice care au fost în străinătate, contacţi apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate, personal medico-sanitar (inclusiv asimptomatic) contact apropiat cu caz confirmat, cazuri de infecţie respiratorie acută severă care au fost testate negativ pentru gripă, din toate categoriile de vârstă şi din toate spitalele, şi persoane instituţionalizate simptomatice.

Testarea se face DOAR la recomandarea medicului, atât în sistemul public, cât şi în cel privat de sănătate.

Pe de altă parte, nu vor fi testaţi contacţii asimptomatici ai cazurilor confirmate, alţii decât personalul medico-sanitar, şi persoanele asimptomatice care vin din străinătate. În cazul acestor categorii, vor fi făcute teste dacă apar simptome în decurs de 14 zile.

În cazul în care testele sunt pozitive, persoanele cu COVID-19 vor fi internate cu izolare în spital. Pentru externare, este nevoie de două teste negative făcute la un interval de 24 de ore, din momentul în care medicul curant consideră că evoluţia pacientului permite externarea.

Conform autorităţilor, în acest moment numărul de teste disponibile în cele 11 centre de testare de la nivel naţional este de 8.612. De asemenea, capacitatea de testare este de 1.100-1.200 de teste/zi şi se lucrează pentru a extinde această capacitate.