Obisnuim sa-i punem in carca o multime de rele: daca ne ingrasam, pe ea dam vina, cand suntem din cale afara de nervoase, tot glanda tiroida e trasa la raspundere. Cat de indreptatite sunt totusi aceste plangeri medicale depuse pe numele hormonilor tiroidieni? Afla intr-un dosar complet despre tulburarile micii glande care afecteaza milioane de persoane in intreaga lume, in special femei.
Ca orice glanda, tiroida secreta hormoni, doi la numar – T3 si T4 (denumiri ce vin de la prezenta a trei, respectiv patru atomi de iod). Acestia au un rol esential: sa regularizeze principalele functii ale organismului – intervin in consumul de energie (de aici eventualele probleme de greutate), in temperatura corpului si in ritmul batailor inimii.
Actioneaza si asupra tubului digestiv, sistemului nervos, aparatului genital. Si e responsabila si de sanatatea pielii, a parului si a unghiilor. Produsi din iodul prezent in alimente, in principal din sare, hormonii sunt stocati in glanda si sunt eliberati cand creierul da semnalul, in functie de nevoile organismului. Concentratia lor in sange trebuie sa fie constanta, altfel apar dereglari.
Majoritatea tulburarilor tiroidiene sunt diagnosticate dupa ce femeile s-au plans la medic de o stare generala proasta si au banuit o legatura cu hormonii: o stare de oboseala fara sfarsit, o crestere inexplicabila in greutate, o nervozitate iesita din comun, toate pot fi semnale de alarma.
Tulburarile endocrine pot fi usor confundate cu o depresie, in cazul hipotiroidiei, de exemplu, cand apar oboseala, o scadere a elanului si libidoul aproape nu mai exista. De obicei, palparea bazei gatului (tiroida se deformeaza in cazul unor nereguli, creste sau se acopera de mici noduli care in majoritatea cazurilor – 9 din 10 – sunt benigni) ii poate spune doctorului daca exista vreo problema.
Daca nu, testele de sange ajuta sau o ecografie. Cazurile de tulburari tiroidiene apar tot mai frecvent, spun specialistii. Insa exista rezolvari pentru toate: dozaje hormonale, terapia cu iod radioactiv, chirurgie.
Dereglarile glandei afecteaza de 7 ori mai multe femei decat barbati. E de inteles: glanda are o legatura stransa cu ovarele, iar cand nivelul estrogenului creste si activitatea tiroidei depaseste normalul. Fluctuatiile hormonilor feminini o influenteaza puternic.
La pubertate – la fetele predispuse poate aparea o mica gusa care tradeaza o tiroida cam lenesa. In aceasta perioada, nivelul estrogenilor creste progresiv si creeaza o nevoie suplimentara de hormoni tiroidieni.
Daca adolescenta are la acel moment o carenta de iod sau daca glanda e mai lenta, secretia poate fi insuficienta, iar creierul va stimula tiroida care va avea tendinta sa se mareasca. Sub supraveghere medicala totul revine la normal in cateva luni.
La menstruatie – inainte de ciclu unele femei observa o crestere usoara in volum a gatului, cum altele isi simt sanii usor mariti. Explicatia: cresterea nivelului de estrogeni duce la hipervascularizarea glandei in urma stimularii sale. Pilulele contraceptive nu influenteaza marirea glandei tiroide. Un dezechilibru tiroidian poate dauna fertilitatii, dar un dozaj hormonal rezolva problema.
La menopauza – dupa 50 de ani, hipotiroidia este des intalnita. Hormonii feminini sunt tot mai putini si asta duce la o imbatranire prematura a glandei. La primele semne (oboseala, modificarea greutatii), medicii recomanda un consult.
Intotdeauna vor fi si alte semne – cand activitatea glandei incetineste, tot organismul va face la fel. Vom simti oboseala, crampe… Kilogramele acumulate acum sunt in mare parte apa, de aceea apar si edemele.
Cresterea in greutate e lenta si o putem deosebi usor de „efectul yo-yo”, care nu e un semn de dereglare tiroidiana, ci urmarea unor obiceiuri alimentare nesanatoase si a regimurilor drastice. Atentie! Administrarea hormonilor tiroidieni nu e suficienta pentru a slabi, trebuie adoptata o dieta sanatoasa si un program de sport.
Pentru ca glanda actioneaza asupra multor functii din organism, tulburarile ei pot afecta numeroase organe, de aici o lista mare de simptome posibile (niciodata nu apar toate o data).
Hipotiroidia – cand activitatea glandei incetineste: caderea parului, oboseala, crestere in greutate, ritm cardiac lent, constipatie, tulburari de memorie, crampe, moral la pamant
Hipertiroidia – cand activitatea glandei creste peste masura: scadere in greutate, nervozitate, diaree, ritm cardiac rapid, tulburari de menstruatie.