Tot ce trebuie să ştii despre sistemul imunitar

Medicina modernă convenţională combate bolile direct prin intermediul medicamentelor, al operaţiilor, al radiaţiei şi prin alte tipuri de terapii, însă adevărata sănătate poate fi atinsă doar prin menţinerea unui sistem imunitar care funcţionează corect.

Ce este de fapt sistemul imunitar?

Sistemul imunitar este diferit de alte sisteme din organism prin aceea că nu este o structură fizică, ci un ansamblu de interacţiuni complexe care implică diferite organe, structuri şi substanţe, printre care globulele albe, măduva spinării, vasele limfatice şi organele, celulele specializate din anumite ţesuturi ale organismului  şi substanţe specializate numite factori de ser, care sunt prezente în sânge.
Ideal, toate aceste componente conlucrează pentru a proteja organismul împotriva bolilor şi a infecţiilor.

Care este rolul sistemului imunitar?

Sistemul imunitar luptă împotriva microorganismelor care produc boli şi care îngreunează procesul de vindecare. Sistemul imunitar este cheia luptei împotriva oricărei probleme a organismului, începând cu micile zgârieturi de la bărbierit şi pînă la virusurile mutante care abundă în zilele noastre. Chiar şi procesul de îmbătrânire poate fi asociat mai degrabă cu funcţionarea sistemului imunitar decât cu trecerea timpului.

Recomandări

Sistemul imunitar: 7 alimente care îl ajută să funcţioneze corect

Cum ne protejăm sistemul imunitar!

Înţelegând anumite elemente de bază ale sistemului imunitar şi ale modului în care funcţionează, înţelegem cât de important este rolul jucat de acesta în sănătatea noastră şi putem să fim responsabili în privinţa menţinerii propriei sănătăţi.

Mai simplu spus, sarcina sistemului imunitar este să identifice lucrurile care se găsesc, în mod natural, în organism şi pe cele care reprezintă material dăunător, iar apoi să neutralizeze sau să distrugă tot ce este străin.

Cum evoluează sistemul imunitar pe parcursul vieţii

Sistemul imunitar uman este funcţional la naştere, însă nu la capacitate maximă. Acest lucru se numeşte imunitate înnăscută, adică imunitatea cu care te naşti.

Funcţia imunitară se dezvoltă şi devine mai sofisticată odată cu maturizarea sistemului şi pe măsură ce organismul învaţă să se apere singur împotriva diferiţilor invadatori străini numiţi antigeni. Aceasta se numeşte imunitate adaptativă. Însă imunitatea dobândita poate fi sprijinită şi modelată, fie prin contactul cu un antigen, fie prin vaccinare.

Aşa cum fenomenul de îmbătrânire afectează sistemul cardiorespirator şi celelalte organe, la fel se  întâmplă şi cu sistemul imunitar. Deşi memoria imunologică devine mult mai bogată, organele limfoide se uzează odată cu înaintarea în vârstă.

Globulele albe, prima linie de apărare a organimului

Darorită rolului lor crucial în toate aspectele imunităţii, globulele albe sunt considerate un factor principal în apărarea organismului. În primul rând, globulele albe sunt mai mari decât globulele roşii. Apoi, acestea se pot mişca independent în fluxul sanguin şi au posibilitatea de a trece prin pereţii celulelor. Acest lucru le face să ajungă repede la locul rănirii sau al infecţiei. 

Există mai multe categorii de globule albe, fiecare cu funcţii specifice, şi anume:  granulocitele (rol de distrugere a bacteriilor), limfocitele (responsabile de dezvoltarea unei imunităţi specifice)  şi monocitele (numite şi “gunoierii” organismului pentru că înghit şi digeră particulele străine, la fel cum fac şi în cazul celelelor afectate îmbătrânite, inclusiv cele tumorale).

Alte elemente care compun sistemul imunitar

O altă componentă importantă a imunităţii este sistemul limfatic, format din organe (splina, timusul, nodulii limfatici şi amigdale) şi dintr-un fluid numit limfă, care circulă prin vasele limfatice şi care scaldă celulele organismului. Rolul sistemului limfatic este de a curăţa în permanenţă corpul la nivel celular, de a elimina toxinele şi alte elemente dăunătoare din ţesuturi.

Splina are rolul de a filtra sângele şi de a alimina celulele roşii care trebuie înlocuoite. Din acest motiv, persoanele a căror splină a fost scoasă sunt mai predispuse la boli, pentru că aceste funcţii importante nu mai sunt îndeplinite.

Celulele T care populează splina joacă, de asemenea, un rol important în imunitate prin secretarea interleukinei-1, a interleukinei-2 şi a interferonului, cât şi prin activarea celulelor care produc anticorpi (celulele B). Aceste secreţii sunt cunoscute sub numele de citokine şi sunt esenţiale pentru supravieţuire.
Însă, câteodată sunt secretate prea multe şi creează un sistem imunitar mult prea încărcat. De exemplu, obezitatea provoacă eliberarea în exces a citokinelor şi plasează organismul în stare inflamatorie, făcându-l să fie mai expus la boli de inimă şi diabet.

Măduva osoasă are rolul de a produce noi globule albe care, la rândul lor, sunt făcute din celulel stem. Celulele stem sunt celule embrionare care au capacitatea de a se maturiza în practic orice tip de celulă. Unele globule albe care iau naştere din măduva osoasă o părăsesc şi se maturizează în altă parte a organismului, în timp ce restul celulelor se maturizează acolo unde iau naştere, susţinând sistemul imunitar. Toate celulele sistemului imunitar provin, de fapt, de la măduvă.

Apendicele şi amigdalele susţin, de asemenea, sistemul imunitar.

Simptomele unui sistem imunitar slăbit

Slăbirea sistemului imunitar are drept rezultat o sensibilitate crescută la orice tip de boală. Printre simptomele comune ale funcţionării precare a sistemului imunitar se află:

• oboseala
• apatia
• infecţiile repetate (care se manifestă prin răceli frecvente, infecţii urinare, episoade frecvente de herpes etc.)
• inflamaţiile
• reacţiile alergice
• vindecarea lentă a rănilor
• diareea cronică

Factori care slăbesc sistemul imunitar

Sistemul imunitar se descurcă singur doar dacă este îngrijit cum trebuie. Acest lucru presupune ca organismul să primească toţi nutrienţii necesari şi un mediu sănătos, evitând acele lucruri care scad imunitatea.

Multe elemente ale mediului în care trăim astăzi distrug capacitatea sistemului imunitar de a lupta. Substanţele de curăţat din gospodărie, folosirea excesivă a antibioticelor şi a altor medicamente, pesticidele şi aditivii din mâncarea pe care o consumăm, expunerea la poluanţii din mediu, toate suprasolicită sistemul imuniar.

Un alt factor care contribuie la slăbirea sistemului imunitar este stresul. Stresul rezultă din evenimentele biochimice care suprimă activităţile normale ale globulelor albe şi care suprasolicită sistemul endocrine, la fel cum elimină şi nutrienţii necesari organismului. Rezultatul este slăbirea capacităţii de vindecare şi de apărare în faţa infecţiei.

Un factor la fel de important în slăbirea sistemului imunitar este sedentarismul şi alimentaţia lipsită de vitamine şi minerale esenţiale, dar bogată în grăsimi şi alimente rafinate şi procesate.

Recomandări pentru întărirea sistemului imunitar

Alimentaţia corectă este bariera de temut a microorganismelor, prin urmare încercaţi să includeţi în dietă necesarul de nutrienţi (vitamina A, C, E, zinc), care constă în consumul de fructe şi legume proaspete, oleaginoase, alge, condimente.

• Dormiţi suficient şi pe cât de mult posibil evitaţi stresul.
   
• Faceţi mişcare moderată şi regulat. Exerciţiile reduc stresul şi îmbunătăţesc starea de spirit, ceea ce are un efect benefic asupra sistemului imunitar. În plus, producţia de limfocite este stimulată de mişcare.
   
• Evitaţi fumatul şi consumul de băuturi alcoolice în exces
   
• Nu luaţi antibiotice decât dacă vă sunt prescrise de medic şi respectaţi întocmai modul de administrare.