Ioana Silvia Simian, colaborator Avon şi medic dermatolog la Clinica Medicover Victoriei, mi-a povestit cam tot ce ar trebui să ştim despre mătreaţă.
Mătreaţa este parte a unei afecţiuni foarte frecvente, cunoscută sub numele de dermatită seboreică. După cum o spune şi numele, ea se dezvoltă pe zonele grase, seboreice ale corpului, scalpul fiind primul afectat.
Efectele vizibile? Descuamare, cu formare de cojiţe mici, albe, adică mătreaţa. În formele ei severe, se adaugă roşeaţă asociată cu o senzaţie de mâncărime intensă, usturime care poate depăşi limita zonei acoperite de păr, localizându-se la nivelul feţei, pe torace sau în zona de pliu (axilar, inghinal).
Mătreaţa este cauzată de o ciupercă, Malassezia, care populează pielea multor persoane fără a determina manifestari. Se crede că implicarea sistemului imun, ca raspuns la prezenţa ciupercii, e vinovată de afectţunea în sine. În acelaşi timp, ciuperca ar putea contribui la formarea unor acizi graşi cu rol inflamator. Persoanele care iau anumite medicamente (litiu, psoralen, interferon, metildopa, haloperidol etc) sau cele care suferă de Parkinson dezvoltă mai uşor mătreaţa şi dermatita seboreică.
Dermatita seboreică nu e o afecţiune contagioasă, ciuperca nu se ia. Apare de la vârsta pubertăţii, când începe activitatea glandelor sebacee pe scalp şi continuă la vârsta adultă cu reducerea manifestarilor, fără a disparea complet spre vârsta a treia. Copilul foarte mic poate dezvolta în primele săptămâni de viaţă manifestări de dermatită seboreică ca urmare a hormonilor moşteniţi de la mamă.
Folosirea fixativului, a pomezilor de păr poate declanşa sau agrava mătreaţa. Afecţiunea are evoluţie fluctuantă cu perioade de tăcere, dar şi de exacerbare, mai ales în anotimpul rece sau când suntem stresaţi. Bărbaţii sunt mai predispuşi la mătreaţă, precum şi persoanele care au deficit de zinc sau vitamina B.
Cum am amintit, mătreaţa este forma cea mai blândă de dermatită seboreică. De la simpla descuamare se ajunge la roşeaţa cu cojiţe mai mari care afectează tot scalpul, regiunea din spatele urechilor sau coboară spre frunte mărginind zona de inserţie a părului sub forma unei coroane (corona seboreică).
Alteori, se distribuie la nivelul sprâncenelor sau zona dintre acestea cu roşeaţă şi descuamare (mătreaţa sprâncenelor). Şi zona pleoapelor poate suferi, scuame galbene, grase adunându-se între gene. Poate afecta zona laterală a nasului, în şanţurile paranazale sau barbă. La unele persoane leziunile se pot regăsi pe torace sau în pliuri cu roşeaţă şi descuamare difuză.
Mătreaţa se poate trata acasă cu produse adecvate. Atunci când manifestarile devin severe, când leziunile sunt extinse, ne adresăm medicului. Diagnosticul se pune prin simpla examinare, rar fiind necesare investigaţii suplimentare, cum ar fi examenul micologic pentru formele atipice. În general se folosesc şampoane care conţin substanţe active împotriva ciupercii, unele cu rol antiinflamator. Acestea pot contine ketoconazol, sulfură de seleniu, zinc piritiona, ciclopirox, acid salicilic.
Pentru formele cu roşeaţă şi mâncărime intensă se pot încerca pentru o perioadă foarte scurtă de timp preparatele cortizonice; atenţie, însă, pot duce la exacerbari ale dermatitei la oprirea tratamentului. De aceea e important să urmaţi recomandarea medicului. De multe ori, mătreaţa se obişnuieşte cu un anumit tip de şampon, mai bine zis substanţa activă, încât trebuie să optăm pentru o altă substanţă activă pe ciupercă.
Aplicarea şamponului trebuie să se facă zilnic sau de câteva ori pe săptămână, lăsându-l să acţioneze circa 5 minute. E foarte important să clătim bine părul, urmele de şampon putând fiind iritante. Nu renunţaţi definitiv la şamponul sau balsamul dumneavoastră preferat, îl puteţi aplica imediat ce aţi îndepărtat şamponul tratament. Dacă spălăm părul rar, mătreaţa se poate agrava. După perioada de tratament se recomandă spălarea din când în când a părului cu şamponul antimătreaţă, pentru a face prevenţie.
De altfel, există şi alte căi să prevenim mătreaţa. Controlaţi-vă stresul. Acesta determină dezechilibre, unele de ordin hormonal, care influenţează o multitudine de afecţiuni. Nu mergeţi pe principiul că părul spălat mai rar nu face mătreaţă şi nu se îngraşă. E complet neadevarat. Spălaţi-vă ori de câte ori este necesar. Limitaţi folosirea produselor de coafat. Mâncaţi sănătos, bazându-vă pe alimente bogate în vitamine din grupul B sau zinc.
Şi, nu în ultimul rând, staţi puţin la soare. Ştiu că îl acuzăm de toate relele de pe piele, dar soarele face bine mătreţii. Expuneţi-vă controlat, cu cremă de fotoprotecţie obligatorie.