Deşi un studiu recent, realizat la Harvard şi care se bucură de o mare publicitate, presupune că orice tip de băutură alcoolică în cantitate moderată, protejează împotriva bolilor de inimă, dovezile referitoare la vin sunt mai convingătoare.
Principalul motiv: vinul roşu, este băutura alcoolică cu cel mai ridicat nivel de antioxidanţi.
Vinul roşu manifestă cea mai mare capacitate de a feri colesterolul LDL de oxidare sau de a obtura arterele.
Puterile antioxidante superioare a vinului roşu faţă de cel alb au fost recent demonstrate de dr. Edwin Frankel, cercetător chimist la Universitatea Davis din California. El a testat activitatea antioxidantă a 14 soiuri de vin roşu şi şase de vin alb originare din California. Vinurile roşii conţineau aproape de 10 ori mai multe substanţe antioxidante, numite compuşi fenolici, decât vinurile albe. În analizele de laborator, antioxidanţii vinului roşu au inhibat oxidarea periculoasă a colesterolului LDL între 46 şi 100%, comparativ cu 3-6% în cazul vinului alb.
Mai mult, alte două studii sugerează că vinul alb poate favoriza deteriorarea arterelor. Cercetătorii din Israel au descoperit că vinul alb a determinat o creştere de 34% a oxidării grăsimilor din sânge şi a mărit cu 41% oxidarea colesterolului LDL. Dimpotrivă, vinul roşu a scăzut oxidarea grăsimior cu 20% şi pe cea a colesterolului cu 40%.
În mod similar, studiile franceze pe animale au descoperit că activitatea dăunătoare de coagulare a sângelui a fost iniţial micşorată de vinul roşu, vinul alb şi alcoolul simplu. Totuşi, 14 ore mai târziu, cercetătorii au detectat „un efect de bumerang” al vinului alb şi al alcoolului simplu.
Tendinţa de coagulare a sângelui era în continuare redusă cu 60% în cazul vinului roşu. Însă îngroşarea sângelui a crescut cu 46% la băutorii de vin alb şi cu 124% la cei care au băut alcool simplu.
Totuşi, un anumit tip de vin alb, şampania, este o excepţie; se pare că are un efect antioxidant şi anticoagulant, spune dr. Serge Renaud, un faimos cercetător guvernamental. El explică: coaja strugurilor, care conţine antioxidanţii, este lăsată mai multă vreme la macerat pentru obţinerea şampaniei decât în cazul celorlalte tipuri de vin.
La întrebarea „Alcoolul poate cauza cancer de sân?”, cercetătorul Matthew P. Longnecker de la UCLA răspunde afirmativ. În cadrul unui studiu cuprinzând mai mult de 16.000 de femei, el a descoperit că acelea care au consumat în medie un pahar pe zi toată viaţa şi-au crescut riscul de cancer la sân cu 39%; două pahare pe zi au mărit riscul cu 69%, iar trei pahare pe zi au produs o mărire a riscului de 230%!
Totuşi, a existat o excepţie: vinul roşu nu a sporit riscul de cancer la sân, probabil datorită conţinutului ridicat de antioxidanţi.