Zahărul ar putea fi la fel de dăunător pentru creier ca stresul

Cu toţii ştim că limonada sau cola nu sunt bune pentru siluetă sau sănătatea dinţilor, dar un studiu recent condus pe cobai aduce noi informaţii în privinţa a cât de dăunătoare pot fi băuturile care conţin zahăr pentru creierul nostru. 

 

Schimbările care se observă în regiunea creierului care controlează comportamentul emoţional şi funcţiile cognitive au fost mai semnificative decât cele cauzate de stres la o vârstă  fragedă.

 

Este cunoscut faptul că experienţele negative devreme în viaţă, cum ar fi stresul extrem sau abuzul, cresc riscul unei sănătăţi mintale slabe şi a afecţiunilor psihiatrice mai târziu în viaţă. Numărul evenimentelor traumatice (accidente, doliu, dezastre naturale, abuz fizic, sexual sau emoţional, violenţă domestică ) la care este expus un copil este asociat cu o concentraţie crescută a hormonului stresului, cortizolul.

 

De asemenea, există dovezi că abuzul în copilărie este asociat un un volum mai redus al creierului, iar cauza acestor modificări ar putea fi anxietatea. 

Într-un experiment în care au fost folosiţi cobai, s-a examinat dacă impactul stresului asupra creierului devreme în viaţă a fost agravat de consumul unor cantităţi mari de băuturi dulci, după înţărcare. Cobaii expuşi la stres în primele stadii ale vieţii erau mai mici după înţărcare, dar această diferenţă a dispărut în timp. Cobaii cărora li s-a dat zahăr au consumat  mai multe calorii în perioada în care s-a desfăşurat experimentul. Aceştia au fost urmăriţi până la vârsta de 15 săptămâni, apoi li s-a examinat creierul.

 

Stresul poat avea impact asupra sănătăţii mintale, mai ales asupra hipocampusului. Au fost studiate patru grupe de cobai – cobaii care nu a fost supuşi stresului, cobai cărora li s-au dat băuturi bogate în zahăr, cobaii expuşi la stres şi cei expuşi la stres care au consumat zahăr. 

 

S-a arătat că un consum cronic de zahăr la cobaii care nu au fost expuşi stresului a produs schimbări similare în hipocampus. Acelasi lucru s-a observat şi la cobaii stresaţi, dar care nu au consumat zahăr. Expunerea la stres în primele stadii ale vieţii sau consumul de băuturi dulci conduc la o expresie scăzută a receptorului de care se leagă hormonul stresului, cortizolul, care ar putea afecta abilitatea de vindecare în urma expunerii la o situaţie stresantă. 

 

Altă genă  importantă pentru dezvoltarea nervilor, Neurod1, a fost redusă de stres şi de consumul de zahăr. Au fost analizate şi alte gene cu rol în dezvoltarea nervilor şi simplul consum de zahăr de la o vârstă fragedă a fost suficient pentru a le reduce. Cobaii au fost expuşi la un consum ridicat de zahăr în perioada de dezvoltare, iar consecinţele sunt îngrijorătoare pentru că ar putea afecta întreaga dezvoltare a creierului. 

Schimbările din creier induse de zahăr reprezintă un motiv de îngrijorare ţinând cont de consumul ridicat de băuturi dulci, mai ales că acesta este în creştere la copiii cu vârste cuprinse între 9 şi 16 ani. Consumul băuturilor bogate în zahăr sau expunerea la stres devreme în viaţă a redus expresia genelor esenţiale pentru creşterea şi dezvoltarea creierului, ceea ce ar trebuie să fie un motiv de îngrijorare.

 

Deşi este imposibil ca astfel de studii să fie efectuate pe oameni, circuitul creierului care controlează răspunsul la stres şi hrănire se păstrează  la toate speciile. Oamenii care au fost expuşi la evenimente traumatice la o vârstă fragedă au suferit schimbări în structura hipocampusului.

De asemenea, persoanele care au urma o dietă bogată în zahăr au volumul hipocampusului redus. Dacă aceste informaţii sunt luate în considerare împreună, este posibil ca un consum ridicat de zahăr să aibă efecte pe termen lung asupra creierului şi comportamentului, în special în primii ani ai vieţii.