Numită şi “vitamina antihemoragică”, vitamina K este unul dintre factorii esenţiali de coagulare a sângelui, iar în lipsa unui aport suficient chiar şi o mică tăietură ar putea cauza sângerarea continuă.
Există trei forme de vitamina K: K1 – filochinonă (care se găseşte în plante verzi), K2 – menachinonă (varianta vitaminei K care este produsă de bacterii în intestine, dar şi în produse de origine animală) şi K 3 – menadionă (varianta sintetică a vitaminei K, inclusă în suplimentele alimentare).
Vitamina K este un nutrient esenţial care ajută la prevenirea hemoragiilor, afecţiunilor pielii, scade riscul de atac de cord, reduce riscul de menstruaţii abundente şi dureroase, împiedică formarea pietrelor la rinichi, vă poate feri de greaţă, stări de vomă, osteoporoză, artrită şi alte afecţiuni ale oaselor şi favorizeaza refacerea epidermei după intervenţiile chirurgicale.
Deficitul de vitamina K se poate manifesta prin: slaba coagulare a sângelui, sângerări ale gingiilor, hemoragii nazale, sânge în urină sau în scaun, sângerare abundentă la menstruaţie, o durată de sângerare mai mare când te tai, vânătăile fără motiv, dar mai ales anemia, precum şi un risc crescut al hemoragiilor interne şi o anume fragilitate osoasă. În special nou-născuţii sunt predispuşi la deficienţe de vitamina K, deoarece laptele uman este destul de scăzut în vitamina K, aceştia putând fi expuşi unui risc major de sângerări intracraniene, motiv pentru care este recomandat ca la naştere să se administreze copilului o injecţie cu vitamina K1. Însă nici adulţii nu sunt feriţi de efectele negative ale carenţei acestei vitamine, în special cei care suferă de fibroză chistică şi boala celiacă, afecţiuni care se manifestă prin incapacitatea organismului de a absorbi în mod adecvat vitaminele din alimentaţie.
Citește și: Carența de vitamina K2 îngroașă arterele și „aspiră” calciul din oase. În ce alimente o găsești
Excesul de vitamina K este destul de rar, însă este indicat să nu luaţi doze mai mari de 500 de micrograme fără consultul medicului, deoarece acţiunea acesteia ar putea interfera cu anumite medicamente anticoagulante. De asemenea, dacă este consumată fără limită, vitamina K poate duce la apariţia anemiei, din cauza distrugerii globulelor roşii din organism, dar şi la intoxicaţii la nivelul ficatului.
Doza zilnică recomandată de vitamina K este de: 2 mcg pentru copii între 0-6 luni, 2,5 mcg pentru copii între 7-11 luni, 30 mcg pentru copii între 1-3 ani, 55 mg pentru copii între 4-8 ani, 60 mcg pentru copii între 9-13 ani, 75 mcg pentru adolescenţi între 14-18 ani, 120 mcg pentru adulţi bărbaţi peste 19 ani, 90 mcg pentru adulţi femei peste 19 ani şi 90 mcg pentru femeile însărcinate sau care alăptează.
Cele mai bogate surse naturale de vitamina K sunt: legumele cu frunze verzi, cum este spanacul, broccoli, salata, varza, feniculul, pătrunjelul, năutul, varza de Bruxelles, germenii de grâu, uleiul de rapiţă şi cel de măsline, ficatul de vită, ceaiul verde.