Câinele te răsplăteşte în fiecare zi cu iubirea lui , dar poate însemna şi o mare responsabilitate. Creşterea unui animal de companie nu înseamnă doar plimbări prin parc şi hrană propice, ci implică asigurarea unui mediu adecvat, o dietă echilibrată şi un tratament riguros în caz de îmbolnăvire.
Medicul veterinar Loredana Burlac explică pentru CSID care sunt afecţiunile care pot duce la complicaţii dacă nu sunt tratate la timp.
Acesta poate fi un simptom al unei hemoragii interne, şoc anafilactic, otravire, probleme cardiace, hepatice sau alte boli organice. Oricare dintre acestea trebuie să te trimită de urgenţă la cabinetul veterinar, pentru a se interveni şi administra tratamentul corespunzător.
Este definita ca epuizare sau lipsa de energie si are anumite manifestări fizice, cum ar fi somnul excesiv şi răspunsul întârziat la stimulii auditivi şi vizuali. Letargia poate apărea în nenumărate situaţii, cum ar fi: deshidratarea, anumite medicamente, anemie, probleme cardiace sau respiratorii, traumatisme, tulburări gastrointestinale, infecţii bacteriene, virale, deficienţe nutriţionale, cancer.
Pentru toate acestea se impune control de specialitate şi investigatii precum: analize biochimice, hemoleucogramă, sumar de urină, urocultură, examen coproparazitologic si coprocultură, ecografii, radiografii etc.
Acele scaune moi pot fi cauzate de o schimbare a dietei, de o intoleranţă alimentară, de ingestia unui corp străin, toxic, de afecţiuni hepatice şi renale, de boala inflamatorie intestinală, de paraziţii intestinali, de o infecţie bacterienă sau virală sau chiar de o tumoră.
Când este cazul să mergi la cabinet? În situaţia în care diareea persistă mai mult de o zi, animalul este letargic, nu mănâncă, nu bea apă, scaunele sunt închise la culoare( melena), e indicat să iei legătura cu un veterinar.
Distensia abdominală reprezintă o urgenţă medicală, mai ales dacă se însoţeşte de durere, slăbiciune, letargie, dificultăţi respiratorii, febră, tahicardie.
Una dintre cauzele care pot duce la distensia abdominală poate fi acumularea de lichid (sânge, în cazul unei hemoragii interne în cavitatea abdominală, urina, atunci când apar rupturi ale vezicii urinare.
O altă cauză a apariţiei distensiei abdominale este mărirea în volum a unui organ, asta dacă ne confruntăm cu o boală renală sau hepatică.
De asemenea, tumorile pot duce la o distensie abdominală, însoţită, de cele mai multe ori, de durere, disconfort şi dificultăţi în respiraţie.
Este foarte important să recunoaştem distensia abdominală, aceasta putând fi un simptom al unei boli ce ameninţă viaţa patrupedului.
Afecţiunile cutanate pot apărea în urma parazitismului ( infestaţii cu purici, râie etc), alergiilor de contact, dar pot anunţa şi o boală internă.
În cazul unei infestări cu purici, deparazitarea externă este suficientă, asta dacă animalul nu este alergic. Dacă în urma deparazitării pruritul nu dispare, este indicat să apelezi la un medic veterinar.
Dacă animalul de companie are râie, leziunile cutanate sunt mult mai severe şi acestea nu pot fi tratate la domiciliu, deoarece tratamentul este unul de durată.
Şi bolile virale pot determina apariţia afecţiunilor cutanate. În boala Carre se poate instala hiperkeratoza la nivelul nasului şi pernuţelor. La pui se poate detacta şi un impetigo generalizat (infecţie bacteriană).
Infectţa cu virusul rabiei poate determina câinele să se lingă excesiv în zona de inoculare a virusului şi astfel se pot intala ulceraţiile.
De asemenea, infecţiile bacteriene (Bruceloza, Erlichioza) pot produce ulceraţii la nivel cutanat.
Otita este o afecţiune comună a canalului auricular la câine şi se însoţeşte de inflamaţie, prurit durere. În funcţie de localizare, aceasta poate fi externă ( la nivelul canalului auditiv extern), medie ( urechea medie) şi internă ( urechea interna).
Simptomele care te pot trimite la un consult de specialitate: câinele scutură din cap, se scarpină insistent, pot apărea răni sau hematoame ce se pot complica.
Cauzele apariţiei otitei sunt multiple: alergiile infecţiile bacteriene, fungice sau parazitare.
Lipsa tratamentului adecvat poate duce la complicaţii:pierderea auzului, meningită etc.
Polidipsia reprezintă aportul unei cantităti exagerate de apă. Cantitatea de apa ingerată şi producţia de urină sunt controlate de mecanisme complexe: rinichii, glanda pituitară şi hipotalamusul.
Disfuncţia uneia dintre ele poate duce la tulburări severe, care au ca manifestare polidipsia şi, automat, poliuria.
Polidipsia poate fi mult mai uşor de observat decât poliuria. Cantitatea de apa ingerată de un câine nu ar trebui să fie mai mare de 80 ml/kg.
Principalele cauzele ale polidipsiei şi poliuriei: febra, deshidratarea, infecţiile, tumorile, problemele neurologice, insuficienţa renală, diabetul, insuficienţa hepatică etc.
Indiferent de cauză, instituirea unui tratament adecvat poate face diferenţa între viaţă şi moarte.
Hipertermia poate fi o problemă atunci când depăşeşte 39.2 grade Celsius. Febra este un răspuns normal al organismului la invazia unor agenţi patogeni sau poate apărea în urma stresului posttraumatic. Hipertemia exogenă poate fi declanşată de o varietate de substanţe, agenţi infecţioşi, inflamaţie tisulară sau necroză, antibiotice.
Febra endogenă apare ca răspuns la factorii exogeni, proteine specifice ale sistemului imunitar.
Supraîncălzirea este cauzată de expunerea animalului la temperaturi foarte mari ( când lăsăm câinele în maşină, în plină vară). În astfel de situaţii, racirea animalului se impune de urgenţă, supraîncălzirea putând duce la deces într -un timp foarte scurt.
Temperatura corporală poate creşte uşor şi după efort, iar asta datorită căldurii produsă în urma unei activităţi musculare intense. Chiar şi în această situaţie trebuie redusă temperatura, mai ales la câinii supraponderali, cu probleme respiratorii, sau la cei care nu sunt obişnuiţi cu un efort intens.
Reprezintă un motiv de îngrijorare pentru proprietarii de animale. Poate fi definită ca o scădere a poftei de mâncare, cauzele fiind multiple. Medicamentele care produc anorexie: antibioticele, antifungicele, antiinflamatoarele nesteroidiene, analgezicele, diureticele. Şi schimbarea mediului poate duce la scăderea poftei de mâncare.
Pentru a se determina cauza exacta a anorexiei, trebuie efectuat un consult general, examinarea cavităţii bucale, torace, abdomen etc., deoarece poate apărea secundar unei dureri cronice. De asemenea, este necesar şi un control ortopedic şi un examen neurologic.
Sunt situaţii în care se impun examene complementare, ca CT, radiografii, ecografii.
Terapia trebuie să ţintească boala care a dus la apariţia anorexiei.
În cazul în care observaţi secreţii oculare, excesive, paloarea mucoasei conjunctivale sau înroşirea acesteia, imposibilitatea deschiderii ochiului, diferenţe de mărime ale pupilelor, contactează medicul veterinar cât mai repede
Conjunctivita este principala problemă ce apare la nivelul ochilor şi poate fi detectată după înroşirea şi inflamarea conjunctivei şi apariţia secreţiilor seroase sau purulente. Cauzele pot fi multiple, de la un corp strain, până la infectii bacteriene şi virale. Tratamentul previne apariţia complicaţiilor, cum ar fi pierderea vederii.
Cherry eye sau inflamaţia canalului lacrimal este o altă afecţiune frecventă. În această situaţie se intervine chirurgical şi se administrează tratament la domiciliu.
Şi alte afecţiuni, precum glaucom, entropion, ectropion, cataractă, necesită o atenţie deosebitaă vizita la un medic veterinar oftalmolog şi tratament corespunzător. Tratarea acestora la domiciliu poate duce la orbire sau complicaţii în afara sferei oculare.