A venit frigul, iar animăluţele din parc au nevoie de ajutor

A venit iarna şi se anunţă temperaturi scăzute plus câteva viscole până la 1 martie. În parcurile mari există mii de suflete pentru care iarna este cel mai dificil anotimp. Aşadar, când mergeţi la o plimbare în parc, amintiţi-vă să luaţi şi mâncare, dar şi o sticlă cu apă pentru vieţuitoarele pe care (încă) nu le cunoaşteţi. Vă vor mulţumi cu siguranţă!

Iarna este într-adevăr anotimpul celor mai rezistente vietăţi. Este, de asemenea, timpul în care selecţia naturală devine extrem de dură. În nopţile geroase, cu pământul îngheţat, pentru animalele sălbatice lucrurile se complică. E adevărat, de-a lungul timpului, animalele care trăiesc doar sub cerul liber şi-au construit sisteme de apărare şi s-au adaptat la cele mai grele condiţii. Este vorba inclusiv despre anotimpul cel mai rece din an. Animăluţele din parc au şi ele modalităţi de protecţie asemenea oricărui animal din pădure.

Liliecii îşi încetinesc inima

Recomandări

Câinii pot să depisteaze boli şi să facă respiraţie artificială!

Învaţă să-ţi amenajezi dormitorul pentru odihnă profundă!

Spre exemplu, aricii şi liliecii îşi adună din timpul verii rezerve de grăsime pentru a trece de iarnă. Odată ce temperaturile scad simţitor, aceste mamifere reuşesc să îşi regleze temperatura corpului, mai exact să şi-o scadă. În plus, îşi încetinesc respiraţia şi bătăile inimii. În felul acesta, metabolismele funcţionează la minimum, deci şi nevoile de hrană sunt extrem de scăzute.

Veveriţele acceptă orice

Veveriţele însă nu au rezerve de grăsime atât de mari încât să le ajungă până în martie. Astfel, sunt nevoite să se trezească din când în când din moleşeala în care se află iarna. În acest timp, elimină urina şi toxinele din corp şi pleacă în căutarea hranei. Pentru veveriţele din parc chiar puteţi să fiţi de ajutor dacă lăsaţi lângă brazi sau alte conifere câteva nuci.

Aceste fructe proteaginoase le asigură întreaga energie de care au nevoie pentru că au grăsimi înalt calitative. Mai sunt utile cojile uscate de pâine, aşadar dacă aveţi pâine în exces, nu o aruncaţi, ci duceţi-o în parc.

Vrăbiuţele vor seminţe

În privinţa păsărilor care rămân peste iarnă în România, lucrurile sunt ceva mai simple. De-a lungul timpului, acestea şi-au dezvoltat un scut des de pene. Păsările reţin în pene un strat de aer, care le protejează împotriva frigului. Pe lângă acest aer cald restant, şi-au dezvoltat un strat de grăsime care nu lasă umiditatea să ajungă la nivelul pielii.

Pentru păsări e utilă atât pâinea uscată care nu vă mai foloseşte şi care nu ar trebui să ajungă în tomberon, dar şi orice fel de seminţe găsiţi pe acasă.

Seminţele le asigură grăsimile de care au cea mai mare nevoie pentru o protecţie eficientă împotriva gerului. Acestea se pot plasa oriunde în parc, dar nu pe asfalt. Păsările au capacitatea de a repera hrana extrem de repede, aşadar nu lăsaţi în vânt orice fel de mâncare.

Despre câini şi pisici zgribuliţi

În privinţa acestor animăluţe, statisticile sunt tragice. Rata de mortalitate pe timpul iernii ajunge la 80%. Cei care rămân sunt însă exemplare deosebit de puternice şi extrem de creative când vine vorba să îşi găsească un adăpost mai cald. Ambele specii pot să sape în zăpadă sau îşi pot face culcuşuri în pământul care n-a îngheţat încă.

În cele mai multe parcuri, există lac care le poate asigura apa. Iar dacă există zăpadă, problema hidratării s-a rezolvat. La capitolul “harnă”, lucrurile se complică. Aşadar, dacă vă e milă de aceste fiinţe, cel mai bine ar fi ca pe timpul iernii să le aduceţi hrană uscată în parc. O vor folosi integral, iar dacă rămân firmituri, păsările din apropiere se vor servi regeşte. 


În timpul iernii, atât câinii, cât şi pisicile pot suferi degerături



Lăbuţele, urechile sau coada animalelor pot îngheţa atât de tare încât să se formeze cristale de gheaţă pe ele. Este foarte important să nu încercaţi să rupeţi pojghiţa de gheaţă. În această perioadă există veterinari care oferă servicii gratuite pentru animalele de pe stradă, aşadar ar fi indicat, dacă e posibil, să duceţi aceste fiinţe într-un adăpost. Veterinarul poate stabili gravitatea afecţiunii şi poate trata animalul pentru durere sau posibile infecţii, dacă este cazul.

Revenind la hrană, câinii şi pisicile care şi-au făcut locuinţa în parc pot fi ajutaţi în mod real cu hrană şi cu apă. Contrar a ceea ce unii pot crede, animalele nu ştiu să spargă gheaţa ca să bea preţiosul lichid. În plus, ca să-ţi susţină termoreglarea, animalele au nevoie de cât mai multă mâncare.

Atenţie la lăbuţe!


În această perioadă, câinii şi pisicile sunt atrase de mirosul şi de gustul dulce al antigelului de la maşini. Vor gusta din el dacă îl găsesc pe jos. Antigelul este foarte toxic şi se absoarbe rapid –  semnele intoxicaţiei apar după aproximativ o oră de la ingerare – iar rata mortalităţii este mare. Alte surse ale acestei substanţe toxice le mai reprezintă şi lichidul de frână.

Cazurile acute în cazul intoxicaţiei (până la 12 ore de la ingerare) se prezintă ca o intoxicaţie cu alcool. Animalul vomită, merge greu sau e foarte apatic. În acest timp, rinichii sunt cel mai mult afectaţi şi poate apărea blocajul renal, chiar dacă animalul pare să îşi revină.

Acest tip de blocaj renal are loc la 
12-24 ore post-ingestie la pisici şi 36-72 de ore post-ingestie la câini. Succesul tratamentului veterinar depinde de rapiditatea efectuării acestuia.

Aşadar, dacă iarna manevraţi antigel sau lichid de frână, aveţi grijă să nu lăsaţi la întâmplare aceste lichide chiar dacă vorbim despre spaţii deschise, cum ar fi strada sau orice parc. În plus, nu uitaţi că lichidele dulci atrag inclusiv copiii, iar o ingestie accidentală la copii mici poate fi fatală, aşa cum se întâmplă şi în cazul animalelor.