Aveţi un copilaş şi îl aşteptaţi pe cel de al doilea?
La un moment dat, tot o să vă puneţi şi problema… spaţiului locativ. În cazul în care nu dispuneţi decât de o cameră pentru copii, lucrurile sunt ceva mai complicate, dar nu imposibile.
De fapt, e nevoie doar de mai multă organizare.
În timpul celor 9 luni, aţi încercat să îi povestiţi fratelui mai mare despre schimbarea care va urma odată cu apariţia unui bebeluş. Îi povestiţi degeaba în realitate, spun psihologii. Aceştia cred că fratele mai mare conştientizează apariţia pe lume a unui vieţi abia după naştere, odată ce vede bebeluşul.
Acomodarea, spun tot psihologii, durează în mod normal între 2 şi 6 luni, iar dacă nu se produce după 6 luni aveţi nevoie, posibil, de ajutor specializat. În timpul acesta, copilul mai mare trebuie tratat cu atenţie şi, în nici un caz, făcut indispensabil în îngrijirea celui mic. Dimpotrivă. Acordaţi-i timp doar copilului mare, vorbiţi, jucaţi-vă şi, separat, aveţi grijă de bebeluş. Am ajuns la camera copiilor.
Dacă aveţi două camere, situaţia e simplă, una pentru copilul cel mare, una pentru bebe. Dacă aveţi o singură cameră care va fi destinată ambilor copii, lucrurile devin delicate. Şi în acest moment trebuie să aveţi grijă de sentimentele fratelui mai mare, oricum “lovit” de evenimentul venirii pe lume a unui bebeluş care, cel mai probabil, plânge toată ziua. Iar dacă îi va invada şi camera este cu adevărat o tragedie.
Din acest considerent, până la 6 luni, când în mod firesc se încheie acomodarea fraţilor, pătuţul bebeluşui ar trebui să stea în camera părinţilor. În felul acesta, dacă alăptaţi e cea mai simplă situaţie. Chiar dacă filmele americane vă induc ideea că venirea pe lume a unui copil trebuie să schimbe tot prin casă, realitatea e diferită.
Bebeluşul are nevoie de un pătuţ, o masă de înfăşat şi, eventual, de un dulăpior personal, deşi îi ajunge un sertar dintr-un dulap! Proaspăta mămică are nevoie cu adevărat de un scaun comod pentru alăptare deoarece procesul poate dura, uneori, mult şi este extrem de incomod să nu vă sprijiniţi spatele de ceva confortabil. Abia după ce bebe împlineşte 6 luni, dar recomandabil abia după un an, e cazul să îi mutaţi împreună.
Bebe va avea spaţiul său cu un pătuţ, cu o cutie cu jucării mari, dintr-o piesă. Iar fratelui mai mare îi rămâne astfel cea mai mare parte din cameră, ceea ce ar trebui să subliniaţi. În felul acesta e tolerabil şi situaţia nu implică conflicte. Pe măsură ce copilul mai mic va creşte, cei doi fraţi îşi vor reamenaja singuri spaţiul vital.
Când îi mutaţi împreună în cameră, situaţia trebuie prezentată fratelui mai mare ca un mare teren de joacă. Va avea permanent un partener de joacă, mai multe jucării. Şi într-un acces de sinceritate aţi putea să îi povestiţi copilului cel mare că în camera frumos amenajată şi împărţită în două pot pune la cale diverse bătălii.
Simbolic, puneţi câteva cuburi din plastic, supradimensionate, care să facă o graniţă între locul din cameră a fratelui mai mare şi cel al fratelui mai mic. Graniţa simbolică îi oferă siguranţă fratelui mai mare. În loc de cuburi din plastic se pot folosi taburete stilizate sau mini fotolii.
Autor: Ioana Georgescu