În ultimii ani, a crescut simţitor expunerea la substanţe toxice – inconştientă sau nu. Cu toate acestea, nimeni nu ştie care e nivelul de expunere toxică ce ar putea declanşa o anumită boală. Chiar dacă multe chimicale se descompun rapid, nivelurile lor cresc în mod constant în organismul nostru, deoarece ne întâlnim în fiecare zi cu ele – în produsele alimentare, produsele de frumuseţe şi chiar în mobilierul din casă.
Expunerea la ECD (endocrine disrupting chemicals – chimicale care distrug substanţele endocrine) funcţionează astfel: cumpărăm produse ambalate în diverse conserve, care ne expun ulterior la diverse chimicale, chiar şi prin simplul lor ambalaj. Apoi mâncăm, respirăm şi în unele cazuri ajungem chiar să frecăm aceste substanţe chimice direct de piele. Odată ce acestea ajung în corp, eliberează mici doze de substanţe chimice. De asemenea, după ce le consumăm, le aruncăm la gunoi, iar acestea merg mai departe, poluând mediul înconjurător. De aici, se creează un lanţ vicios.
Se pare că aceste substanţe sunt mai nocive pentru femeile însărcinate, pentru că provoacă modificări minore ale celulelor în curs de dezvoltare ale fătului, care pot avea efecte adverse de-a lungul vieţii copilului. Fetuşii acumulează aceste substanţe chimice în concentraţii mai mari decât mamele lor, deoarece ficatul şi rinichii imaturi nu le pot excreta, precum o fac organele adulţilor.
Iată trei dintre cele mai frecvente chimicale de care ar trebui să vă feriţi, mai ales dacă sunteţi însărcinată:
Bisfenolul A (BPA)
Bisfenolul A (BPA) este un produs chimic industrial care este utilizat pentru fabricarea unor tipuri de răşini (care au ca efect de lipici, de a ţine lucrurile împreună), precum şi a plasticului din policarbonat, un material plastic rezistent, folosit în unele recipiente de depozitare a alimentelor. Studiile pe animale de laborator au descoperit că expunerile timpurii la BPA pot predispune bebeluşii la riscul de a dezvolta cancer de prostată şi de sân mai târziu în viaţă; poate de asemenea să reducă fertilitatea prin diminuarea dezvoltării normale a ovulelor şi spermei. Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord din Chapel Hill au raportat în martie că fetele de 2 ani care au fost expuse la niveluri prenatale mai mari de BPA au manifestat mai multă agresivitate şi hiperactivitate, în timp ce alte cercetări au sugerat legături între BPA şi creşterea ratelor astmului bronşic şi cardiovascular.
Phthalaţii
Phthalaţii reprezintă substanţele chimice, inclusiv phthalatul de dietil (DEP), phthalatul de dibutil (DBP) şi di (2etilhexil) şi phthalatul l (DEHP). Aceste substanţe se găsesc cel mai adesea în săpunuri, loţiuni şi produse pentru păr, în special cele cu „parfum” în ingredientele lor – toate acestea putând să se degradeze, eliberând particule de phthalat în praful de uz casnic. Phthalatele au fost interzise încă din 2008 în SUA în produsele pentru copiii sub vârsta de 3 ani, dar încă se ascund în multe alte jucării din plastic şi în orice produs pentru copii realizat înainte de acest an.
Riscuri: expunerea la phthalaţi este asociată cu scăderea nivelului de testosteron la copii şi adulţi.
Inhibitorii de foc
Ce sunt: difenileterii polibromuraţi (PBDE) sunt utilizaţi în produse pentru a reduce riscul şi pentru a împiedica răspândirea focului. Aceştia pot fi găsiţi adesea în electronice, mobilier, covoare, pijamale pentru copii şi alte articole de uz casnic care sunt obligate să respecte standardele de siguranţă ignifuge. Pe masură ce aceste materiale se învechesc, ele eliberează PBDE-urile în praful de uz casnic, pe care îl inspirăm.
Riscuri: prezenţa acestora în organismul uman a fost asociată cu infertilitate în rândul femeilor.
Cum putem evita riscurile?
• Consumul produselor fără parfum
• Utilizarea produselor naturale în locul celor chimice, pentru curăţare (oţet, bicarbonat de sodiu etc.)
• Cumpărarea produselor din materiale textile organice
• Eliminarea plasticului din rutina noastră zilnică (poate fi înlocuit cu sticla)
• Eliminarea utilizării cuptorului cu microunde