Poluarea aerului: tipuri de poluanţi, cauze şi efecte

Poluarea reprezinta contaminarea mediului înconjurator cu materii care pot afecta atât sanatatea umana, dar şi funcţiile ecosistemelor. Aceasta poate fi un rezultat al cauzelor naturale, precum erupţiile vulcanice, sau al activitaţii umane.

În timpul revoluţiei industriale poluarea a devenit o problema alarmanta. De atunci au început sa fie adoptate strategii şi sa fie luate masuri de diminuare a poluarii.

Tipuri de poluanţi

Pulberile aflate în suspensie (PM) în aer sunt cu diametru mai mic de 10 microni (PM10) sau de 2.5 microni (PM2.5) – de marimea unei bacterii. Acestea se numesc şi particule respiratorii şi sunt deosebit de periculoase deoarece patrund adânc în ţesuturi.

Recomandări

Poluarea din aer, un factor care contribuie la apariţia cancerului de plămâni

Poluarea aerului din marile oraşe ne îmbolnăveşte!

PM10 provin în primul rând din activitatea rutiera, din arderile şi emisiile de combustibil, din cauza uzarii frânelor, a cauciucurilor şi prin ridicarea
materialului antiderapant de pe carosabil. Alte surse: activitatea industriala, sistemul de încalzire a populaiei, centralele termoelectrice.

Dioxidul de azot este la rândul sau cauzat de traficul rutier, dar şi de diverse activiti industriale şi procese de producţie a energiei electrice. Acesta este un precursor al pulberilor în suspensie. Ozonul se formeaza în cea mai mare parte din reacii chimice între alte substanţe poluante, reacţii iniţiate de lumina solara puternica.

Efecte:

Pulberile în suspensie (PM), dioxidul de azot şi ozonul sunt poluanţii cei mai nocivi pentru sanatatea umana. Expunerea îndelungata la aceste substanţe poate duce la probleme majore precum probleme ale sistemului respirator sau moarte prematura. În jur de 90% dintre oraşele din Europa sunt expuse la aceşti poluanţi într-o cantitate mai mare decât cea normala.

PM – Conform studiilor realizate de Organizaia Mondiala a Sanataţii*, expunerea la PM se afla printre cauzele bolilor cardiace, ale celor respiratorii şi chiar ale sistemului nervos. De asemenea, acestea pot duce la scaderea speranţei de viaţa prin creşterea patologiei cardio-pulmonare şi, posibil, a cancerului pulmonar.

Cele mai vulnerabile sunt persoanele cu boli pre-existente de plamâni sau de inima, dar şi persoanele în vârsta şi copiii.

De exemplu, expunerea îndelungata la PM afecteaza dezvoltarea copiilor, ducând înclusiv la funcţ-ionarea deficitara a plamânilor şi la o rata redusa de dezvoltare a acestora.

• Dioxid de azot – Efectele expunerii îndelungate la o cantitate sporita de dioxid de azot constau în scaderea funcţiilor normale ale plamânului şi creşterea posibilitaţii dezvoltarii unor probleme respiratorii.
• Ozon – Ozonul diminueaza dezvoltarea normala a plamânului.

Standardele europene:

PM – pentru PM10, valoarea limita zilnica este de maxim 50μg/m³ şi cea anuala de 20 μg/m³; iar pentru PM 2,5 de 25/m³ pe zi  i 10/m³ pe an.

Ozon – Valoarea limita orala zilnica pentru protecţia sanataţii umane impusa de catre UE şi susţinuta la nivel de recomandare este de 100 μg/m³.

Dioxidul de azot – valoarea limita orala zilnica pentru protecţia sanataţii umane impusa de catre UE şi susţinuta la nivel de recomandare este de 200 μg/m³, iar media anuala limita de 40μg/m³.

Poluarea aerului din locuinţe

Riscurile poluarii aerului nu sunt înregistrate doar în mediul extern, ci şi în interiorul locuinţelor. Poluarea din locuinţe depinde de fiecare în parte.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sanataţii**, 4.3 milioane de persoane mor anual din cauza expunerii la poluarea din locuinţe.

Unul dintre cei mai periculosi dusmani ai sanataţii este praful menajer. Multe studii au aratat ca într-un an, dintr-o locuinţa de 4 persoane se aduna pâna la 45 kg de praf. Doar un gram de praf conţine aproximativ 700 de miliarde de particule cu compoziţie diferita. Cu fiecare inspiraţie, un adult inhaleaza între 40.000 si 75.000 de particule de praf.

Cauzele poluării

Poluanţii aerului de interior au diverse surse, precum materii organice (ciuperci, polen, acarieni, par de animale etc.), produse chimice (adezivi, vopsele, produse de curaţat), produse de combustie (fum de ţigara, încalzire cu gaz, combustibil solid).

De asemenea, mediul întunecat şi nearisit potenţeaza la rândul sau poluarea.

Efectele poluării asupra sănătăţii

Particulele de poluanţi se depun pe suprafaţa pielii sau pe pleoape, nas sau gât, pot fi inhalate si patrund în caile respiratorii, pâna la nivelul alveolelor pulmonare. Odata ce particulele poluante au patruns în sistem, pot provoca reacţii multiple care au ca rezultat îmbolnavirea.

Alergiile şi astmul sunt efectele frecvente ale poluarii, iar, conform statisticilor, numarul persoanelor afectate este într-o continua creştere, în special în mediul urban***. Astfel, daca în America, în 1982 erau înregistrate 34 de cazuri de probleme de astm raportat la 1000 de locuitori, în 1994 numarul acestora a crescut la 56 de persoane****. Simpla aerisire a încaperii nu este o soluţie, în special datorita faptului ca şi din mediul extern patrund substanţe poluante.

Solutii

Pentru diminuarea poluarii din locuinţe, trebuie acordata o atenţie deosebita atât la alegerea surselor de caldura şi de preparare a mâncarii, cât şi la metodele prin care aerul poate fi purificat. Printre metodele prin care poate fi obţinut un aer mai pur se numara schimbarea regulata a filtrelor aparatelor de aer condiionat,
optarea pentru un purificator de aer şi alegerea unui aspirator dintr-o clasa A de re-emisie praf.

Pentru o monitorizare atenta a valorilor de reemisie de praf, în septembrie 2014 au fost introduse la nivelul Uniunii Europene etichete energetice pentru aspiratoare. Acestea sunt similare cu cele existente pentru frigidere, maşini de spalat şi alte electrocasnice, dar sunt adaptate pentru categoria aspiratoarelor,
incluzând indicatori noi precum performanţa de captare a prafului de pe podea dura şi de pe covor şi re-emisia de praf. Atât procentul de captare a prafului, cât şi re-emisia de praf sunt indicate pe o scala de la A la G, unde A este clasa cea mai buna şi G cea mai slaba.

Pentru a contribui la menţinerea unui ambient sanatos în locuinţe, Electrolux a dezvoltat aspiratorul UltraOne, care a fost desemnat „cel mai bun în test” dintre aspiratoarele Electrolux, atât datorita performanţelor de aspirare, cât şi datorita performanţelor de eliminare a prafului din locuinţa. UltraOne este prevazut cu duza de aspirare AeroPro™ Extreme, care înlatura perfect praful de pe orice suprafaţa şi cu un filtru Allergy Plus™, care capteaza chiar şi cele mai fine particule de praf. Mai mult, nivelul de filtrare este de 0,001 mg/m³, fiind încadrat în clasa A de re-emisie de praf.

Studiu Organizaţia Mondiala a Sanataţii asupra efectelor particulelor în suspensie:
Health effects of particulate matter. Policy implications for countries in eastern Europe, Caucasus and central Asia;
WHO Regional Office for Europe, Danemarca, 2013
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/189051/Health-effects-of-particulate-matter-final-Eng.pdf
**Organizaia Mondiala a Sanataii: http://www.who.int/indoorair/en/
*** conform datelor publicate de Societatea Romana de Pneumologie
**** conform datelor publicate de Asociaţia Americana de Pneumologie