Nu mai vreţi puiul “hormonat” din magazine? Atunci aveţi soluţia de a creşte păsări în condiţiile în care le doriţi. Astfel, veţi avea la dispoziţie unele dintre cele mai delicioase sortimente de carne. Chiar dacă pare nerealist, creşterea nu este o misiune atât de grea, iar aceasta este accesibilă inclusiv unui începător.
Puii de raţă ies după 28 de zile de când aţi pus ouăle în clocitoare. După ce au eclozat, aveţi grijă să stea în casă, într-o cutie sau în curte, dar protejate de rozătoare. Ideal ar fi să le puneţi în cutie foi uscate de porumb. În felul acesta, nu alunecă şi nu îşi dislocă picioarele. Această regulă e valabilă pentru orice pui de pasăre.
Au nevoie de temperatură mare, 30 de grade, pe care trebuie să o furnizaţi, în lipsa mamei, cu un bec cu infraroşu. Vă daţi seama că temperatura este bună dacă puii vor fi foarte activi. Abia după o lună pot fi duşi la baltă, până atunci nu secretă substanţa grasă care nu permite apei să le intre în pene. În privinţa hranei, aceasta se înghite cu apă, deoarece bobocii nu au salivă.
După 3 săptămâni, puii pot sta afară, iar dacă există vreo baltă sau vreun râu în apropierea curţii unde veţi creşte păsările, e perfect. Revenind la hrană, bobocii au nevoie de 20% proteină pe zi. Le daţi făină cu tărâţe şi porumb, dar şi ouă fierte. De asemenea, verdeaţa şi legumele proaspete pot fi strecurate în meniu.
Răţuştele crescute de mici de către un om îl vor considera pe acesta drept familie şi îl vor recunoaşte ca atare. Aşa că nu vor ezita să-l urmeze peste tot.
Alte păsări, reguli diferite
Gâştele sunt alte păsări care furnizează carne în cantităţi considerabile. Înaripatele au nevoie de un coteţ curat şi de o pajişte cu iarbă proaspătă, dar şi de ieşiri la balta din apropiere. Fără aceste băi frecvente, paraziţii epidermei pot deveni un chin pentru gâşte. Păsările preferă să mănânce buruieni, iarbă, salată, varză, păpădie, dar şi grăunţe.
Curcile sunt alte păsări care vă oferă cel puţin 10 kilograme de carne la sacrificare. Dar sunt mai greu de crescut. Puii de curcă necesită atenţie permanentă şi răsfăţ. Au nevoie de căldură, deci şi în cazul acestor pui e nevoie de bec cu infraroşu.
Hrana puilor de curcă diferă de cea a puilor de găină. Ei au nevoie de 28-30% proteină, spre deosebire de puii de găină care consumă în mod norma doar 15%. În comerţ, există furaje special formulate pentru puii de curcă de până la 14 zile. Peste vârsta de 8 săptămâni pot fi trecuţi pe tărâţe de diverse cereale sau cereale boabe (porumb, grâu, orz, floarea-soarelui).
Curcile sunt iubitoare de iarbă şi nu au pretenţii în privinţa verdeţii. Apa trebuie să fie mereu la dispoziţia lor. Când sunt mici, apa trebuie să le fie dată călduţă, nu rece. Puii sunt sensibili la bacteriile care se dezvoltă în apa murdară, aşadar aceasta trebuie schimbată frecvent.
Mult mai sănătos decât oferta din magazine
Am lăsat la final cele mai răspândite păsări domestice. Pot fi crescute în curte, dar şi într-un balcon. Puii se cresc într-o cutie, expuşi la o veioză cu un bec de 60 W. Adăpătorile şi hrănitorile sunt accesorii care trebuie să se găsească în cutie tot timpul, pentru ca puii să mănânce şi să bea apă când doresc.
Hrana puilor o constituie făina de cereale (grâu, porumb) sau furajele speciale care se găsesc în comerţ. În primele săptămâni de viaţă este bine să amestecaţi în făină şi concentrat pentru pui (demaraj), care le oferă vitaminele şi mineralele necesare. În făină mai puteţi amesteca şi gălbenuş de ou fiert tare, pentru un plus de energie.
Verdeţurile şi fructele, brânza de vaci pot fi şi ele introduse treptat în alimentaţia puilor. Găinile nu au dinţi, însă au alt ajutor pentru a putea măcina bine alimentele, nisipul. De aceea, din momentul în care le diversificaţi hrana, trebuie să le furnizaţi şi nisip. Puii de găină nu se ating şi în nici un caz nu se aruncă din mână, aşa cum ar putea face copiii, pentru că mor.
Cerealele cu verdeaţă reprezintă combinaţia ideală pentru păsările de curte, cea care face carnea sănătoasă. Grăsimea din păsările crescute natural este un ajutor excelent pentru sistemul imunitar.