Tu câtă mâncare arunci zilnic la gunoi?

Adoptarea unui stil de viaţă sustenabil poate aduce economii, lunar, în medie, de 17,5% la bugetul de care dispune o familie. Acestea sunt rezultatele unui experiment social privind un stil de viaţă sustenabil, efectuat în această toamnă în România, de Unilever South Central Europe şi compania de cercetare 360Insights.

Studiul a fost realizat pentru a răspunde consumatorilor la întrebarea „Ce putem face pentru a avea un stil de viaţă mai sustenabil?”, prin oferirea unor soluţii simple şi eficiente.

Experimentul social a avut loc în casele a 7 familii de români, cu profile demografice diferite, timp de 9 săptămâni. Participanţii au monitorizat cantitatea de mâncare aruncată zilnic şi consumul de apă din gospodărie, oferind astfel o imagine de ansamblu asupra gestionării resurselor într-o gospodărie.

Recomandări

Jurnalul unei pofticioase mereu la dieta: cum au devenit portiile de mancare tot mai gigantice

Portiile de mancare s-au imbogatit cu 200 kcal, in ultimii 20 ani

În urma recomandărilor primite de la specialiştii implicaţi în acest proiect, cei 7 participanţi au făcut mici schimbări în stilul de viaţă al familiei pentru a reduce deşeurile alimentare şi consumul de apă.

Sfaturi pentru reducerea cantităţii de resturi alimentare aruncate

1. Faceţi o planificare săptămânală a meselor familiei

• Decideţi ce veţi găti pentru a stabili exact ingredientele şi cantităţile de care veţi avea nevoie
• Estimaţi numărul de mese, eventual gustări, pe care le veţi avea în săptămâna următoare

2. Întocmiţi o listă de cumpărături

• Cumpăraţi doar produsele de care aveţi nevoie
• Monitorizaţi produsele care sunt pe terminate

3. Congelaţi resturile alimentare – nu le aruncaţi, le puteţi folosi ulterior, economisind astfel timp, bani şi resurse

4. Gătiţi cu resturile de mancare rămase – există o multitudine de reţete care vă pot ajuta să fiţi creativi in bucătărie şi să nu aruncaţi mâncarea rămasă.

Sfaturi pentru reducerea consumului de apă

1. Faceţi duşuri scurte, durata optimă a unui duş este de 4 minute

2. Învăţaţi modul corect /eficient de a spăla vase şi rufe (planificarea unei zile/săptămână pentru spălarea hainelor), dar şi de a vă spăla pe dinţi (spre exemplu, trebuie să opriţi apa în timpul periajului)

„Studiile Unilever arată că 68% din amprenta de mediu generată de produsele noastre provine din consumul casnic, prin modul în care consumatorii le utilizează zi de zi. Prin urmare, una dintre cele mai mari provocări este de a identifica modalităţi de schimbare a comportamentului consumatorilor noştri, astfel încât să reducem impactul asupra mediului. Micile schimbări ale stilului nostru de viaţă pot reduce efectele negative asupra mediului, aducând totodată reduceri la bugetul gospodăriei”, a declarat Jarek Malinowski, Managing Director la Unilever South Central Europe.”

Participând la studiu, familiile implicate au fost surprinse de cantitatea de mâncare aruncată săptămânal. Monitorizarea deşeurilor alimentare i-a determinat să înţeleagă atât adevărata dimensiune a fenomenului, cât şi faptul că, luând măsuri, pot face economii la buget. Rezultatele unui studiu desfăşurat în România în acest an arată că 42% dintre respondenţi aruncă frecvent (săptămânal sau zilnic) la gunoi mâncarea consumată acasă.

În cele 6 săptămâni de implementare a recomandărilor, participanţii au economisit până la 8 metri cubi de apă şi au redus aproape în totalitate cantitatea de mâncare aruncată la gunoi.

Deşi au avut un program aglomerat, iar implementarea tuturor recomandărilor a fost, iniţial, o provocare, participanţii au realizat că treptat şi-au schimbat stilul de viaţă. Efortul nu a fost, în final, atât de mare cum părea, fiind compensat de economii financiare. Astfel, participanţii la studiu au reuşit să nu mai arunce deloc mâncare şi au făcut economii considerabile la apă.

„Mi se pare din ce în ce mai uşor de făcut. La inceput era mai dificil, acum deja devine natural şi deja mi-a intrat în instinct să gândesc astfel. Eu nu fac aceste schimbări doar pentru studiu, le fac pentru mine, şi vreau sa continui astfel. Este vorba despre principii, până la urmă. Poate în final se prinde ceva şi de cei mici”, a declarat, la încheierea proiectului, Liviu M., 43 de ani, tată a 3 copii.

„Tabieturile sunt deja instalate, la planificarea meselor nici nu ştiu dacă ar mai trebui scrise pe hârtie. Morala a fost aşa: picătură cu picătură face paharul, paharul face sticla şi aşa mai departe. Fiecare contăm! Spunem că suntem doar un firicel, dar dacă se adună bob cu bob, probabil că facem mult.
Am învăţat să preţuiesc mai mult produsul şi munca mea, dar mai ales ce dăruieşte natura. Şi apa, mai ales, am învăţat să o preţuiesc! Apa nu se regenerează peste noapte!”, declară Carmen, în vârstă de 54 de ani.

„Beneficiile sunt banii economisiţi. Simţi că economiseşti o grămada. Până şi administratorul m-a întrebat cum de nu mai consum aşa multă apă.
Îmi planific 3, 4 poriţii si congelez ce mi-a ramas. Saptamana trecuta am facut gratar seara si nu stiam ce garnitura sa iau la birou. Si asa am luat portia de orez cu legume din congelator”, mărturiseşte Ana (28 de ani).

Risipa de apă şi alimente, o problemă tot mai acută. 2014 – Anul european de luptă împotriva risipei alimentare.

În fiecare an, în Uniunea Europeană sunt aruncate 90 de milioane de tone de alimente (cca. 180 kg./locuitor), iar în România cantitatea depăşeşte 5 milioane de tone. În cazul apei, la nivelul întregii planete, doar cca. 2% din toată cantitatea de apă a planetei este apă dulce, iar cererile concurente pot duce, până în 2030, la un deficit estimat al aprovizionării cu apă pe plan mondial de 40%. Conform unui raport publicat de Comisia Europeană, creşterea populaţiei şi nevoile concurente ale consumatorilor de apă vor duce la o creştere a cererii de apă la nivel mondial cu 35-60% până în 2025, cu posibilitatea dublării până în 2050.

Mai mult, conform cifrelor publicate de Comisia Europeană, gospodăriile, restaurantele şi supermarketurile aruncă în prezent până la 50% din mâncarea bună de consum. Problema risipei de resurse a ajuns şi în atenţia Parlamentului European, care a solicitat adoptarea unor acţiuni ce vor duce la înjumătăţirea risipei de mâncare până în 2025 şi declararea anului 2014 Anul european de luptă împotriva risipei de alimente.