Vrei peşti eco? Fă-ţi un iaz în curte!

Peştii de apă dulce sunt gustoşi şi ieftini în piaţă. Dar concentrează mare parte din reziduurile prezente în apele autohtone. Există însă alternative ieftine curate şi, în plus, decorative. Totul e să aveţi 16 metri pătraţi în grădină pe care să-i alocaţi unui iaz.
  • Publicat:
Vrei peşti eco? Fă-ţi un iaz în curte!

Peştii de apă dulce sunt gustoşi şi ieftini în piaţă. Dar concentrează mare parte din reziduurile prezente în apele autohtone. Există însă alternative ieftine curate şi, în plus, decorative. Totul e să aveţi 16 metri pătraţi în grădină pe care să-i alocaţi unui iaz. Iar dacă-l populaţi cu crapi, câteva exemplare vor supravieţui iernii şi vă reduceţi costurile în al doilea an.

Iată o abordare care poate părea nerealistă. Mulţi dintre nutriţioniştii care pledează pentru o viaţă perfect curată nu mai recomandă în meniu peştele. Oare de ce, având în vedere că este singurul aliment perfect echilibrat în Omega 3 şi Omega 6, doi acizi graşi esenţiali fără de care nu putem trăi, iar creierul nu poate funcţiona optim? Motivaţia acestora e simplă.

Peştele e crescut în ape poluate sau pline de metale grele – ne referim la cel oceanic – şi astfel devine din hrană – otravă. Să ne gândim puţin la peştele autohton. Nu-i aşa că vă place crapul? Ei bine, crapul românesc este extrem de gustos, dar concentrează cea mai mare parte din reziduurile care se regăsesc în apele româneşti.

Crapul de acvacultură mănâncă preponderent prafuri. Atunci care e varianta corectă de crap? Dacă aveţi măcar 16 metri pătraţi în curte, creaţi-vă un iaz şi creşteţi crap. Mănâncă absolut orice, dar preferă cerealele, mămăliga şi pâinea.

Cum se face un iaz?

Ca să vă reduceţi costurile, groapa se sapă în apropiere de conducta de apă şi de sursa de curent electric. E de evitat să săpaţi sub un copac, deoarece rădăcinile vă pot împiedica planurile sau vă pot mări costurile. Şi apropo, dacă e vorba de un conifer, acele care cad cresc aciditatea apei şi dăunează peştilor. Bazinul trebuie pus la lumină astfel încât vegetaţia din apă să se dezvolte repede, ceea ce e în avantajul peştilor.

Costurile se reduc dacă alegeţi o formă de pătrat sau dreptunghi şi nu forme neregulate. De asemenea, adâncimea trebuie să aibă cel puţin 80 de centimetri, ca să creşteţi peşti. Cu cât adâncimea va fi mai mare, cu atât vara peştii vor avea apă oxigenată, deci tăiaţi costurile oxigenării artificiale. De asemenea, iazul poate avea şi zone mai adânci şi unele mai de suprafaţă.

Ulterior, introduceţi un bazin special sau o folie. Folia este cea mai bună soluţie atâta vreme cât vă oferă flexibilitate. Materialele sunt garantate zeci de ani, deci vă veţi scoate investiţia. Înainte de a popula iazul, aveţi nevoie de pompe care fac ca apa să circule. În caz contrar, peştii mor, deoarece algele mănâncă tot oxigenul din apă. Pompele se aleg în funcţie de dimensiunea bazinului. De aceea, lângă locul ales e nevoie să aveţi atât sursa de apă, cât şi de curent electric.

Când se populează cu peşti?
 
La 3 săptămâni după ce aţi introdus apa, se pun plante în bazin. Apropo, pe marginile bazinului aveţi nevoie de pietre mari de râu, plante, ca să mascaţi plasa. Crinii cresc foarte bine sau stuful. Plantele acvatice se constituie drept sursă de hrană pentru peşti, dar au drept scop şi stoparea înmulţirii algelor care împiedică oxigenarea apei.

Pentru decor, puteţi aduce şi câţiva nuferi. Ulterior, se aduc peştii. Dacă vă doriţi crap românesc, îl puteţi combina cu cel chinezesc pentru designul iazului. Dacă vă hrăniţi peştii natural, vă puteţi bucura de o masă ecologică la orice oră. 
 
caseta 1: 

Atenţie la cei mici!

 
Dacă aveţi copii, iazul se împrejmuieşte cu gard suficient de înalt încât cei mici să nu aibă acces. Dacă vi se pare că ia din aspectul iazului, alegeţi gard împletit din nuiele, la două rânduri, iar deasupra puneţi ori stuf uscat ori paie. Astfel, iazul devine sigur pentru toţi membrii familiei.  
 
Nu uita niciodată de decorul de suprafaţă, care face toţi banii
 
Nu trebuie să lăsaţi folia în bătaia soarelui. Aceasta se prinde la suprafaţă cu pietre mari de râu pe care le găsiţi la o altitudine de peste 1.500 de metri. Printre pietre puneţi stuf, dar şi crini de apă. Ambele specii de crap vor rezista şi peste iarnă. 
Urmărește CSID.ro pe Google News
Andreea Groza - Redactor colaborator
Mă întâlnesc în fiecare zi cu doctori. Pentru cei mai mulţi pământeni, care nu sunt ipohondri, probabil, acest comportament pare ciudat. Dar socializăm în cadrul unor interviuri în care noi, echipa, încercăm să aflăm poveşti scurte şi concise despre cum putem să funcţionăm optim. Fiecare ...
citește mai mult