Educaţia copiilor este prioritatea numărul 1 a părinţilor, dar şi o provocare în fiecare secundă de viaţă. Iar printre cele mai bune surse de inspiraţie şi informaţie, cărţile, sfaturile şi poveţele personajelor acestora pot completa tot ceea ce copiii învaţă la şcoală. Iată 5 dintre titlurile recomandate de Virgil Ianţu părinţilor pentru ca aceştia să ştie ce să lucreze cu copiii lor şi nu numai.
Tată bogat. Tată sărac – Robert Kiyosaki
Mi-a atras atenţia pentru că până acum, în sistemul fost şi actual de învăţământ, educaţia financiară nu ocupa niciun loc pe lista de priorităţi (dar ştiţi bine că nevoile financiare apar din secunda 1). Să înveţi un copil despre bani, despre cât de important este să le înţelegi circuitul pentru a le da importanţa cuvenită este la fel de important precum bunele maniere. Devine un subiect cu atât mai important în condiţiile în care ei nu mai au repere de succes trudit, ci de “succes” mediatizat. Atenţie părinţi! S-ar putea să vă supere câteva adevăruri din această carte, dar aveţi mintea deschisă şi citiţi până la capăt! 🙂
Şase saşi în şase saci – Carmen Ivanov
Sună distractiv şi într-adevăr este, atunci când faci acest exerciţiu, dar trebuie să recunosc că este şi foarte util, atât pentru noi adulţii, cât şi pentru cei mici! Mai mult decât atât, „Şase saşi în şase saci” este o carte pe care o recomand oricui. În orice domeniu lucrezi, comunicarea non-verbală şi cea verbală sunt extrem de importante. Cartea este un instrument ce te ajută să înveţi respiraţia eficientă, vorbirea corectă, frazarea, intonaţia, atitudinea, lucruri de care avem nevoie în fiecare zi. Mie îmi foloseşte mult şi în lecţiile de dicţie şi de dezvoltare personală pe care le ţin de o vreme încoace. Aşadar, pe lânga celor ce lucrează in media, teatru, corporaţii, speakeri, eu le recomand această carte inclusiv parinţilor care îşi doresc ca ai lor copii să înveţe limba romană, nu de la televizor, ci după metodologii şi tehnici bine structurate şi foarte eficiente.
Ziua în care a fugit somnul – autor Victoria Pătraşcu, ilustraţie Irina Dobrescu
O poveste aparent simplă, dar cu personaje extrem de sugestive, atât ca descriere cât şi ca ilustraţie. Imaginaţi-vă cât de simplu e să poţi vedea cum arată Somnul 🙂 sau mama lui,….Sau Leneeeea, o urâcioasă şi jumătate. 🙂 Are multe pilde, nu doar despre somn şi binefacerile lui, cât şi despre dorinţe, cum ele devin realitate atunci când credem în ele. Iar eu fetiţei mele, în loc să îi citesc partea în care Somnul este chemat acasa, i-o cântam uşooor, până adormea. Faine amintiri!
Inima de sticlă – Sally Gardner
O poveste faină citită de o bunică pentru nepoţica ei despre un loc loc frumos şi fermecat, un oraş vechi şi frumos în care trăiesc prinţese, regi, regine. Cartea e din nou foarte frumos ilustrată şi editată, iar desenele chiar te duc în oraşul fermecat. Pe măsură ce citeşti, îţi zboară gândul către lucruri şi locuri frumoase, oameni buni şi iubitori unul cu altul. Povestea îi învaţă pe copii ( şi nu numai) despre fragilitatea inimii, a sufletului, despre iubire şi protecţia celor dragi nouă. Îi învaţă şi despre frumuseţea şi înnobilarea pe care ţi-o dau munca, nu doar titlurile princiare şi despre cum orice om este de fapt prinţul inimii alesei lui! E minunată!
Church mouse – Graham Oakley
O carte cu totul şi cu totul încântatoare. Are ilustraţii superbe, simple, dar extrem de atent desenate, extrem de detaliate. Şi acum dacă ne uităm peste ea, Jasmina va căuta firul poveştii prin desene şi va fi curioasă, ca de fiecare dată când îi citeam, de cum anume e ilustrată o anume secvenţă, pe care o auzea citită. Şi mereu se minuna de detaliile din poze. Genul acesta de poveste desenată, nu doar scrisă, e foarte bun pentru cei mici, pentru că nu doar aud ce le spui, dar pot cu usurinţă să vadă cum arată ceea ce aud.
Povestea se întâmplă în jurul unui şoricel care decide să locuiască într-o biserică, împreună cu Samson The Cat. Şi nu că locuieşte el, dar decide să invite toată comunitatea de şoricei. Scrisă cu mult, mult umor, desigur, englezesc şi bun, la sfârsşt de fapt, descoperi cum te învaţă despre cât de important este să îi tratăm pe fiecare din jurul nostru corect şi drept, despre importanţa unei comunităţi şi valorile acesteia, despre cât de important este să nu judeci, si de ce nu, că e foarte important să nu mănânci prea multe dulciuri. 🙂 Ne amuză de câte ori o recitesc, atât pe mine cât şi pe Jasmina, caracterele din carte sunt descrise cu foarte mult umor, iar situaţiile prin care trec personajele dezvăluie o serie întreagă de învăţăminte. O recomand cu drag, la fel ca întreaga serie “Church Mouse”.