Din 1980, când termenul de autism infantil a fost inclus pentru prima dată în manualul de diagnosticare și statistic al tulburărilor mintale, conștientizarea autismului a crescut, iar oamenii doresc să învețe modalități prin care pot ajuta părinții să se ocupe de copiii lor cu autism. Dacă cunoști o familie cu unul sau mai mulți copii diagnosticați cu tulburare de spectru autist (TSA), sau prietena ta tocmai te-a anunțat că are autism copilul ei, s-ar putea să fii interesat să îi acorzi orice ajutor îți stă în putință pentru a-i face viața un pic mai ușoară.
Dacă nu ai cunoscut sau ai lucrat deja cu copii diagnosticati cu tulburare de spectru autist, află ce înseamnă termenul înainte de a oferi ajutor. Cu ceva cunoștințe de bază, vei putea înțelege când prietena ta îți vorbește despre copilul ei. Nu este nevoie să devii un expert în domeniu – fiecare caz este diferit – dar știind ceva despre elementele de bază, nu vei face greșeala de a pune întrebări superficiale și poți răspunde cu atenție. Odată ce știi puțin despre subiect, prietena ta va simți că vorbește cu cineva care înțelege.
Când afli că prietena ta are un copil cu autism, tratează aceste informații mai degrabă ca o revelație decât ca un șoc. Aceste informații aruncă într-o nouă lumină temperamentul copilului, dezvăluind de ce se comportă așa, cum face, astfel încât să poți învăța să faci față comportamentului său în moduri pe care nu le-ai știut până acum. Diagnosticul lui nu înseamnă că este diferit acum, este tot copilul pe care îl știai și până acum. Sarcina care îți revine pentru a analiza metodele de abordare a copilului este și la tine. Nu te poți îndepărta de prietenul tău/ prietena ta pentru atâta lucru. Fiecare copil cu autism are particularitățile sale, la fel ca alți copii, dar odată ce înțelegi de ce se comportă așa, vei putea ajuta mai mult.
Modul cel mai simplu de a face acest lucru este să întrebi părinții. Deoarece ai învățat deja noțiunile de bază privind TSA, pune întrebări fără să provoci ofense.
Pentru părinții care au un copil cu autism, este util ca cei din jur să știe cum să interacționeze cu copilul lor. Am inclus aici o listă de sfaturi, care te pot ajuta să te raportezi la cei diagnosticați cu TSA, astfel încât să îi înțelegi și, la fel de important, să te înțeleagă. Nu este nevoie să înveți abilități complicate. Poate fi la fel de simplu ca:
Odată ce părinții unui copil cu TSA văd că poți interacționa cu copilul lor, îi scutești de rolul obositor de a interpreta tot ceea ce face el sau ea.
Dacă părinții unui copil cu autism par a fi retrași sau neatenți atunci când vorbești cu ei, ia în considerare nivelul de stres și îngrijorare cu care acștia se confruntă zilnic. Toată lumea se plânge din când în când de presiune, dar părinții copiilor cu autism pot avea tulburări de somn, se îngrijorează cu privire la problemele legate de tratamentul copilului lor și nu se mai preocupă de viitorul lor, ci doar de al copilului.
Oferă-le suport și înțelegere a presiunii la care sunt supuși. Pune întrebări, chiar dacă nu ai soluții și nu te supăra dacă par uneori absenți în conversație. Uneori, doar oferirea unui umăr pe care să se liniștească sau o ieșire la o cafea, pot fi suficiente pentru a-i face să-și dea seama că nu sunt singuri cu problemele lor.
Părinții copiilor cu autism au nevoie de timp separat de copiii lor pentru a se relaxa și a fi ei înșiși. Ca toți părinții de altfel. Gândește-te la toate momentele în care tu, ca părinte, ai simțit nevoia să scapi și să ai câteva ore pentru tine. Părinții unui copil cu autism apreciază timpul petrecut pentru a se destresa și este un mod în care poți ajuta maxim.
Oferă-te să stai cu copilul în timp ce ei își iau o seară liberă pentru a vedea un film sau pentru a lua masa. Mamei unui copil mic sau preșcolar diagnosticat cu TSA îi poți oferi o ieșire la salonul de înfrumusețare sau la shopping. Este un gest mic care însă îi oferă o distragere a atenției față de preocupările cotidiene.
Citește mai multe informații pe www.autismvoice.ro,
Autism Voice este o asociație care oferă o imagine de ansamblu a ceea ce fac părinții și prin ce trec ei, pe măsură ce se confruntă cu tulburarea copilului lor.