Dependența de ecrane este o problemă din ce în ce mai serioasă pentru părinți. Cu speranța că vor avea câteva clipe de liniște în zile agitate, când nu știu cum să se mai împartă, le dau copiilor acces la ecrane. Întâi pentru câteva minute, apoi, pentru că funcționează treaba cu liniștea, de fiecare dată când au de rezolvat ceva. Și într-o zi realizează că micuțul are probleme de comunicare, este irascibil, doarme prost, ba chiar are întârzieri în limbaj și dificultăți în socializare.
Dependența de ecrane a lovit fără milă și a făcut-o fără să îți dai seama. Crezi că și copilul tău ar putea fi dependent de vizionarea videoclipurilor pe YouTube sau de jocurile video? Este posibil.
Aproape fiecare părinte resimte stresul legat de numărul de ore pe care copiii lor le petrec pe tabletă, smartphone sau televizor în fiecare zi. Dar conform unor studii recente, cantitatea de timp pe care un copil o petrece în fața ecranului nu este chiar atât de importantă precum dependența copilului de acel ecran.
Petrecerea a prea mult timp în fața unui ecran a fost asociată cu lipsa de somn, întârzierea în dezvoltarea vorbirii și abilități sociale precare. Dar un studiu realizat la Universitatea din Michigan a descoperit că problema cea mai mare „constă în faptul că utilizarea ecranului provoacă probleme în alte domenii ale vieții sau devine o activitate obsedantă”, spune autoarea acestuia, Sarah Domoff, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan. Când acest lucru se întâmplă, este considerată dependența de ecran la copii.
Cercetătorii au dezvoltat un instrument pentru a măsura dependența de ecran la copiii cu vârste cuprinse între patru și 11 ani. Semnele clasice ale dependenței includ lucruri precum incapacitatea de a renunța la utilizarea substanței care a provocat-o sau atunci când utilizarea acelei substanțe începe să interfereze cu viața și relațiile de zi cu zi. În ceea ce privește copiii și ecranele, simptomele nu sunt foarte diferite. Iată semnele de avertizare pe care ar trebui să le urmărești și care sugerează o dependență de ecran la copii.
Cercetătorii numesc acest lucru „control nereușit”, atunci când copiii întâmpină dificultăți în a opri utilizarea dispozitivelor electronice. Dacă ai încercat să impui limite de timp pentru ecran, dar micuțul tău nu a reușit să le respecte, acesta ar putea fi un aspect problematic. Copilul tău s-ar putea să nu-și dea seama că își petrece atât de mult timp în fața ecranelor și nu mai știe cum să se oprească.
„După un timp, privitul la telefon sau la un alt dispozitiv de genul acesta devine involuntar deoarece creierul a format o legătură între dispozitiv și conținutul imediat și captivant, așa că un copil nu va reuși să rupă singur această legătură”, spune Andreea Cristea, psiholog specializat în probleme de comportament ale copiilor.
Dacă timpul petrecut pe tabletă este singurul lucru care îi motivează pe copilul tău (cărțile, jucăriile, sporturile sau întâlnirile cu prietenii nu îi stârnesc la fel de mult entuziasm), este posibil să fie prea implicat în utilizarea ecranelor. Acest lucru poate să nu pară evident inițial.
Ar putea începe cu ceva la fel de neînsemnat precum copilul tău spunând că se plictisește când face orice altceva decât să stea pe tabletă. Ar putea, de asemenea, să renunțe treptat la alte hobby-uri doar pentru a putea să joace mai mult sau să-și petreacă timpul urmărind creatori de conținut.
„Urmărește cu atenție schimbările de genul acesta și încearcă să intervii înainte ca dependența să se instaleze. Tu ești părintele, așa că este normal și acceptat de către copil că tu faci regulile”, spune psihologul.
Pe de o parte, dispozitivele pot fi excelente pentru încurajarea socializării, datorită jocurilor online și rețelelor sociale. Cu toate acestea, ele pot limita, de asemenea, interacțiunea socială reală. Copilul tău aduce telefonul la masă? Aruncă pe furiș priviri la tabletă în timp ce bunica încearcă să îl întrebe ce a făcut la scoală?
Când ecranele interferează cu activitățile în familie, ele ar putea reprezenta o problemă serioasă. Unii copii ar putea chiar să refuze să petreacă timp cu prietenii doar pentru a putea să își dedice mai multe ore jocului lor preferat.
„Și aici tot regulile pot salva situația. Dincolo de limitarea timpului petrecut pe dispozitivele electronice, poți să îl ajuți pe copil să înțeleagă de ce este importantă interacțiunea umană și poți chiar să îi dai exemple de consecințe ale lipsei acesteia din viața lui din acel moment”, spune Andreea Cristea
Ați avut vreun conflict major declanșat de utilizarea ecranului? Sau probleme comportamentale legate de ceea ce urmăresc? Acest lucru ar putea fi un semn al unei relații nesănătoase cu ecranele. Aceste izbucniri sunt extrem de comune în cazul oricărui tip de dependență.
Limitarea timpului petrecut în fața ecranelor ar putea să declanșeze reacții necontrolate din partea copiilor, așa că încearcă să tratezi situația ca în cazul oricărei dependențe.
„Dacă ai încerca să transformi un alcoolic în abstinent, cu ce ai începe? Ai arunca toată băutura din casă. Așa poți face și cu ecranele. Nu să le arunci, evident, ci să limitați și voi, adulții, timpul petrecut în fața ecranelor, să petreceți timp împreună, să faceți plimbări și jocuri în aer liber, să citiți sau să vă reamintiți ce pasiuni aveați”, spune psihologul nostru.
Atunci când vine momentul să oprești televizorul pentru a-l trimite pe cel mic la culcare sau să pui dispozitivele mobile deoparte pentru un timp în familie fără ecrane iar copilul tău devine frustrat, este posibil să experimenteze efectiv simptome de sevraj. Unele dintre semnele cele mai comune includ:
Ține minte, te confrunți cu o dependență foarte reală, iar creierul este un organ complex. Deși unele dintre aceste simptome pot părea extreme, sunt reale, pentru că așa este natura dependenței.
„Dacă ai ajuns în acest punct, este momentul să apelezi la un specialist. Caută un psiholog specializat în lucrul cu copiii și mergi la el. Terapia poate fi de un real ajutor în aceste cazuri”, spune psihologul Andreea Cristea.
Foto: Shutterstock