7 metode pentru a îmbunătăţi imunitatea copilului

De la banalele răceli până la teribilele forme de gripă, de toate acestea sunt responsabile virusurile. Copiii sunt mult mai receptivi la infecţiile virale, iar unele studii ne arată că peste 75% dintre copii suferă infecţii respiratorii recidivante. Există peste 200 de virusuri ce pot afecta în mod frecvent sănătatea copiilor şi mai ales a acelora care au un sistem imunitar mai slăbit.

În primii ani de viaţă, sistemul lor imunitar învaţă, fiind lipsit de experienţă! Încet, încet, ei îşi îmbunătăţesc imunitatea printr-o luptă neîntreruptă cu microbii, virusurile şi alte organisme care încearcă să ne invadeze organismul. Dar această luptă costă sistemul imunitar, iar organismul va deconta toată viaţa aceste preţuri biologice. De aceea – ca medici responsabili şi părinţi atenţi ce suntem – trebuie să avem grijă ca aceste „preţuri biologice” să fie cât mai mici. Există unele obiceiuri care pot oferi sistemului imunitar al copilului resurse de modulare nebănuite.

Cercetător dr. Horaţiu Albu ne spune care sunt metodele uşor de implementat şi care sunt importante pentru a asigura modularea eficientă a imunităţii copilului.

Recomandări

5 super plante pentru imunitate

Imunitate puternică: fructele şi legumele de vară sunt surse sigure

Oferiţi-i frecvent în alimentaţie fructe şi legume sau sucuri presate la rece

Fitonutrienţii conţinuţi de acestea pot participa la îmbunătăţirea imunităţii. Mai nou, dietetica modernă foloseşte chiar sucuri de fructe sau legume fortificate cu anumite minerale şi vitamine. Studiile arată că o dietă bogată în fitonutrienti adusă în stilul de viaţă poate proteja copilul şi împotriva unor boli cronice şi degenerative ce pot surveni în viitorul său de adult, precum cancerul, bolile de inimă şi nu numai. Încercaţi să ajutaţi copilul să mănânce 5 porţii de fructe şi legume pe zi. Sucurile pot fi de mare ajutor în acest deziderat!

Aveţi grijă de timpul lui de somn

Privarea de odihnă îl poate face mai susceptibil la boli prin reducerea celulelor naturale de apărare, arme ale sistemului imunitar implicate în „debarasarea” organismului de microorganisme şi celule canceroase. Un nou-născut ar putea avea nevoie de până la 18 ore de somn pe zi, copiii mici necesită 12 până la 13 ore, iar preşcolarii au nevoie de aproximativ 10 ore. În cazul în care copilul nu poate sau refuză să doarmă în timpul zilei, încercaţi să-l duceţi la culcare mai devreme seara.

Alăptaţi copilul

Laptele matern conţine anticorpi care asigură pentru început imunitatea organismului şi poate reprezenta un scut împotriva infecţiilor urechii, alergiilor, diareei, pneumoniei, meningitei, infecţiilor tractului urinar şi sindromului de moarte subită a sugarului. Studiile arată că acesta poate creşte, de asemenea, capacitatea creierului bebeluşului şi ajută la protejarea lui de-a lungul vieţii împotriva diabetului zaharat insulino-dependent, boala Crohn, colita şi anumite forme de cancer. Este recomandat ca mamele să alăpteze timp de un an. În cazul în care acest termen nu este realist, trebuie să alăpteze cel puţin în primele două până la trei luni, pentru a suplimenta imunitatea copilului.

Stimulaţi-l să facă exerciţii fizice

Cercetări recente arată că exerciţiile fizice cresc numărul de celule naturale de apărare. Pentru a-i integra pe copii într-o rutină de fitness pe tot parcursul vieţii, trebuie să fiţi sau să le găsiţi un bun model. Realizarea exerciţiilor fizice împreună cu ei sau în grupe de copii care practică un anume sport este mult mai eficientă decât să-i îndrumaţi să meargă afară şi să se joace. Activităţile în familie pot fi distractive şi includ mersul cu bicicletă, drumeţiile, patinajul, baschetul, tenisul, înotul şi multe alte sporturi.

Asiguraţi-vă că înţelege necesitatea luptei cu răspândirea germenilor

Deşi aceasta nu îmbunătăţeşte imunitatea, este o modalitate extrem de bună şi probabil cea mai eficientă de a reduce riscul de îmbolnăvire. Asiguraţi-vă că cei mici se spală pe mâini cu săpun sau folosesc gelul dezinfectant atunci când nu au acces la apă. Ar trebui să acorde o atenţie deosebită igienei înainte, după fiecare masă şi după joaca afară, manipularea animalelor de companie. Mâinile neigienizate, strănutul şi tusea fără a pune un şerveţel la gură pot reprezenta modalităţi de a răspândi cât şi contracta virusurile. Învăţaţi copilul cum să poarte corect masca de protecţie!

Evitaţi ca ei să fie fumători pasivi

Fumul conţine mai mult de 4000 de toxine, dintre care cele mai multe pot irita sau chiar distruge unele celule din organism. Copiii sunt mai sensibili decât adulţii la efectele nocive ale fumatului pasiv, deoarece aceştia respiră într-un ritm mai rapid. Şi sistemele de detoxifiere naturale ale unui copil pot să nu fie cele mai performante, chiar dacă organismul este încă tânăr. Fumatul pasiv creşte riscul de bronşită, infecţii ale urechii, astm în cazul celor mici.

Nu abuzaţi de antibiotice

Cerându-i medicului pediatru o reţetă pentru un antibiotic de fiecare dată când copilul are o răceală, gripă sau dureri în gât nu faceţi decât să înrăutăţiţi pe termen lung starea sa de sănătate. Antibioticele tratează bolile cauzate de bacterii, dar majoritatea bolilor copilăriei sunt cauzate de virusuri ce nu necesită antibiotice.

„Pentru a îmbunătăţi imunitatea copilului şi a ţine la distanţă sau sub control diversele viroze, eu recomand utilizarea suplimentelor nutriţionale de tip ortomolecular care îmbunătăţesc apărarea organismului, perfecte pentru prevenirea şi complementarea tratamentelor medicamentoase ale infecţiilor virale şi respiratorii ale copiilor”, afirmă dr. Horaţiu Albu.

Studiile arată, totuşi, că mulţi pediatri încă prescriu antibiotice la îndemnul părinţilor care cred – într-un mod cu totul eronat – că acestea nu fac rău. 

Tulpinile bacteriilor rezistente şi multirezistente la antibiotice au înflorit! Mai mult, diabetul, sindromul metabolic, dar şi alte boli chiar mai grave au început să fie corelate cu utilizarea de tratamente antibiotice multiple în copilărie.

„Suplimentele nutriţionale bazate pe micronutrienţi – aminoacizi, vitamine, unele minerale şi fitonutrienţi secundari – sunt tot mai des concepute de diverse case farmaceutice pentru îmbunătăţirea sistemului de apărare a organismului şi pentru lupta cu virusurile respiratorii.

Uleiurile esenţiale de mentă şi eucalipt, vitamina C, mierea, unii antioxidanţi ameliorează inflamaţiile mucoaselor tractului respirator şi buco-amigdaliana, funcţionând ca un revulsivant şi potent antispasmotic”, completează specialistul.