O cititoare a revistei noastre nu are pace din cauza subiectului „copilul” – tocmai a realizat că nu îşi doreşte deloc unul, deşi partenerului i-a promis. Psihoterapeutul Emilia Potenteu are sfaturi.
„Eu şi partenerul am discutat cândva despre copii şi i-am spus că peste un an, doi vom avea unul. Însă acum îmi dau seama că, de fapt, nu îmi doresc deloc un copil şi nu mă văd nicicum în rolul de mamă.”
A fi mamă nu este un “must do”, iar dacă veleităţile în această direcţie lipsesc, este mai degrabă indicat să nu ne conformăm canoanelor sociale şi să dăm naştere unei vieţi pentru care nu suntem pregătite să ne asumăm responsabilitatea.
Medicina modernă permite aducerea pe lume a unui copil la vârste tot mai înaintate, iar societatea a integrat această practică ce permite cuplului să aloce suficient timp acestei decizii importante.
Comunicarea sănătoasă în cadrul cuplului trebuie să permită partenerilor acceptarea valorilor şi dorinţelor fiecăruia, cu atât mai mult când ne referim la un astfel de subiect cu urmări ireversibile. Se spune că un copil sudează un cuplu funcţional, dar dărâmă de la temelie un cuplu defectuos.