Nu o dată părinţi care încearcă să îşi ţină copiii cât mai departe de dulciuri concentrate sau de dulciuri cu arome artificiale s-au trezit că un apropiat al familiei îi dăruieşte copilului o acadea. Nu o dată, aceeaşi părinţi s-au trezit că în parc copiii văd acadele şi le cer insistent. Până la urma urmei, ce poate fi atât de dăunător la o simplă bomboană pe băţ?
Teoretic nu se întâmplă nimic, dar dacă acadelele sunt luate la bani mărunţi, rezultatul este altul. Asociaţia Pro Consumatori a analizat o mare parte a ofertei de acadele de pe piaţa românească iar concluziile nu au fost încurajatoare. 95% conţin coloranţi artificiali, iar o acadea de 12 g poate conţine şi 10 grame de zahăr
“Acadelele nu au ce căuta în alimentaţia copiilor deoarece sunt nocive şi lipsite de nutrienţi, dar şi bogate în calorii goale. O acadea este un amestec de E-uri precum E120 (carmin) care poate produce urticarie şi alergii sau E171 (dioxidul de titan) care este absorbit de organism şi poate fi găsit în sânge şi la nivelul ficatului, splinei şi plămânilor aşa cum au demonstrat studiile efectuate pe rozătoare” explică ” Marie Vrânceanu – nutriţionist specializat în nutrigenomică.
”E133 (albastru briliant) este un colorant sintetic obţinut din produse petroliere şi este, în general, folosit împreună cu alţi coloranţi pentru a obţine culoarea dorită de procesator. Într-un studiu în care a fost folosit împreună cu alţi trei coloranţi s-a observat că amestecul a afectat ficatul, rinichii şi tiroida, a crescut nivelul de colesterol, trigliceride, lipide, proteine şi transaminaze din sânge şi a scăzut nivelul de hemoglobină şi globule roşii. Albastru briliant poate produce şi reacţii alergice în cazul persoanelor astmatice şi este considerat, de mulţi oameni de ştiinţă, ca fiind cancerigen, în special atunci când este folosit în combinaţie cu alţi coloranţi” a continuat nutriţionistul. O acadea de 12 g conţine circa 10 g de zahăr. În alimentaţia sănătoasă, carbohidraţii rafinaţi nu trebuie să depăşească 10% din totalul caloriilor zilnice. ”În concluzie, acadeaua este un produs lipsit de nutrienţi şi bogat în calorii goale. Evitaţi să copiilor dvs. astfel de produse” a încheiat nutriţionistul Marie Vrânceanu.
”Încă din Evul mediu s-a observat că în casele celor avuţi, unde acadeaua era oricând prezentă şi unde devenise modă, mâncarea cu mult zahăr, diabetul şi alte boli degenerative făceau ravagii. Probleme noi, şi foarte grave, se pare că aduce acadeaua modernă, tot mai diferită compoziţional de produsul tradiţional atât de îndrăgit” spune Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Ştiinţele Consumatorului şi Managementul Calităţii, ASE Bucureşti.
“Ţinând cont de utilitatea primară a acadelei, este de înţeles că ingredientul de bază al acadelei l-a constituit substanţa dulce – la început un produs natural dulce, mai apoi zahărul topit, zahărul candel, zahărul în nenumărate ipostaze. De multe decenii, acadeaua americană este făcută din zahăr de porumb, ingredient care tinde să devină normă peste tot. La zahăr se adaugă substanţele pentru gust şi aromă, substanţele de condiţionare, cele de păstrare a caracteristicilor ş.a.m.d., adică ceea ce acum poartă denumirea de aditivi, dintre care cei mai mulţi nu mai sunt naturali, generând discuţii şi dispute îndreptăţite în legătură cu riscurile pentru sănătatea copiilor pe care excesul de zahăr şi consumul de aditivi le implică„ a continuat prof Schileriu.
”Spaţiile cu destinaţie loc de joacă pentru copii sunt pline cu dulciuri neurotoxice, de la diferite sortimente de sucuri, jeleuri, până la acadele. Se vinde orice şi oriunde, fără ca vreo instituţie a statului, în speţă Ministerul Sănătăţii, să fie interesată de consecinţele nefaste ale acestor produse asupra sănătăţii copiilor” a explicat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC. Coloranţii alimentari, zahărul în exces din produsele alimentare pot duce la îngrăşare, la obezitate şi la alte boli grave în rândul copiilor.
La nivel mondial, tot mai multe boli apar încă din copilărie. Nici copiii români nu sunt scutiţi de probleme de sănătate şi de greutate. ”500 de copii sunt diagnosticaţi în fiecare an cu cancer, unul din patru copii este obez, unul din 3 copii este supraponderal, iar unul din 7 copii suferă de ADHD” a continuat conf. univ. dr. Costel Stanciu.