Alăptare – când este cu adevărat necesar laptele praf

În România, în ultimii ani numărul operaţiilor de cezariană a explodat. Odată cu el şi numărul nou născuţilor care primesc încă de la început şi sau exclusiv formulă de lapte. Am stat de vorbă cu dr. Iulia Balint, medic pediatru şi expert în alăptare (IBCLC) despre alimentaţia nou născuţilor şi a copiilor mici.

CSÎD: Avem un bebe. Cum îl hrănim?
Dr. Iulia Balint: Regulile generale sunt: sub 6 luni un nou născut trebuie să primească exclusiv lapte (matern este idealul sau formulă adecvată), fără ceai (nici măcar de colici), fără lapte de vacă simplu, fără altceva. De la 6 luni se poate începe diversificarea, continuându-se în paralel alăptatul la cerere (sau formula de lapte). Înainte de vârsta de 1 an nu se oferă ca aliment laptele animal simplu (vacă, capră, etc.), doar în preparate. Înainte de vârsta de un an nu se oferă deloc sare, zahăr şi miere. Putem continua cu restricţia: sare minim până la 2 ani, zahăr cât mai mult posibil de evitat.

Alăptare – hipotiroidia, insuficienţa hipofizară mamei sau fren lingual restrictiv al copilului împiedică alăptarea

CSÎD: Alăptarea la sân. Totuşi, nu de puţine ori mamele din România sunt încurajate să dea şi un biberon cu lapte praf… Când se impune cu adevărat laptele praf?
Dr. Iulia Balint: Situaţiile când un supliment de lapte este cu adevărat necesar prin hipolactaţie maternă sunt foarte puţine. Hipolactaţia nu se diagnostichează prin impresia că nu ai lapte destul, prin faptul că plânge des copilul, nici măcar prin proba cântarului. Real, lactaţia insuficientă fiind foarte rară, ascunde şi alte probleme în spate (de exemplu hipotiroidism, insuficienţă hipofizară). Dar, problemele cu alăptarea nu vin doar de partea mamei, din partea copilului putem avea de exemplu un copil cu fren lingual restrictiv care duce la o ataşare la sân ineficientă şi automat stimulare a lactaţiei neadecvată. Rezultă de aici insuficienţa lactaţiei. Dar pentru că problema este complexă, mai bine se va vorbi cu un consultant în alăptare certificat internaţional (IBCLC), meserie nerecunoscută în România. Spun asta pentru că, cu intervenţii eficiente din partea unui consultant în alăptare se poate salva alăptarea. Biberonul cu lapte praf nu este singura metodă de suplimentare.

Recomandări

Strungăreaţa: cauzele apariţiei la copii şi adulţi

Reţete de supe sănătoase pentru copii şi bebeluşi: cum alegi ingredientele?

Alăptare – când începe diversificarea alimentaţiei

CSÎD: Când este cel mai corect pentru copil să începem diversificarea? Unii medici de modă veche dar şi bunice recomandă şi de la 4 luni.
Dr. Iulia Balint: Cel mai corect pentru copil este să se înceapă diversificarea când este pregătit, din mai multe puncte de vedere:

• să fie aproape de vârsta de 6 luni când maturitatea intestinală este mai bună şi scade riscul de alergii
• o poziţie bună în şezut cu minim de suport.
• prezintă deja interes pentru mâncare, e curios la ceea are în faţă.

CSÎD: Atât timp cât mama are concediu de creştere şi îngrijire a copilului este mai uşor de administrat şi de preparat mâncarea gătită cât mai sănătos copilului. Ce se poate face apoi, când mama nu mai este mereu prezentă şi nu mai poate controla?
Dr. Iulia Balint: După ce mama revine la muncă, depinde desigur de opţiunile familiei ce direcţie ia alimentaţia copilului. Se poate căuta o grădiniţă/creşă care adoptă principii nutriţionale sănătoase (şi există). Din păcate, creşele sunt puţine care sunt ok în această privinţă (dar sunt părinţi care luptă şi încearcă să schimbe sistemul). Iar acasă în funcţie de persoana cu care stă copilul prespun că se găsesc variante – mama găteşte lasă mâncare, o bunică găteşte etc.