Alexandra Dreghiciu, mama unui copil cu autism – ” Un copil tipic poate să ajute mai mult decât 10 terapeuţi un copil autist”

În ultimii ani în România se vorbeşte din ce în ce mai cu curaj despre copiii cu nevoi speciale. Cumva nu mai sunt ţinuţi ascunşi în case sau şi mai rău în casele de copii. Mame hotarâte devin luptătoare îndârjite şi reuşesc să schimbe legi, să modifice percepţii şi să îi ajute şi pe alţi părinţi în tratarea micuţilor. Multe dintre terapiile practicate în centrele din România sunt inspirate din afara ţării. Alexandra Dreghiciu este mama unui baieţel autist şi încearcă să îi ajute pe copiii cu nevoi speciale să se integreze cu ajutorul… copiiilor tipici.

Am stat de vorbă cu Alexandra. Ea mizează pe interacţiune şi are, în centrul The Story of Autism, zeci de copiii normali care se oferă voluntari şi care se joacă şi petrec timp ajutându-i pe copiii speciali.

CSÎD: Care sunt terapiile pe care le recomandaţi pentru recuperarea copiiilor cu nevoie speciale?
 
Alexandra Dreghiciu: Recomand în mod special socializarea cu alţi copii, dar să fie tipici. De ce? Pentru că ei copiază foarte mult, iar şansele de recuperare cresc. Jocurile de rol sau jocurile imitaţie sunt cele mai bune terapii, pe lângă terapia ocupaţională, kinetoterapia, logopedia şi altele. Dar cea mai bună terapie este joaca în familie, alături de cei dragi…. e o terapie care nu da greş niciodată. 

Recomandări

Căţeii maidanezi ajută copiii cu autism

Impactul terapiei Alpha Sphere în recuperarea copiilor cu autism

Copiii au nevoie de copii 

CSÎD: Cât de importantă este interacţiunea cu un copil tipic a unui copil cu nevoie speciale?
 
Alexandra Dreghiciu: De multe ori un copil tipic poate să ajute mai mult decât 10 terapeuţi, energia acelui copil nu o regăsim niciodată într-un adult. Copiii văd lumea cu alţi ochi, ei ştiu cel mai bine să se joace, ei ştiu să fie prezenţi. Copilul cu nevoi speciale vede lucrul asta şi caută să interacţioneze.  Desigur, mereu există şi excepţii.
 
CSÎD: De regulă, în cazurile de autism se aplică terapiile ABA. Sunteţi adeptă acestui tip de terapie?
 
Alexandra Dreghiciu: Nu sunt adeptă a acestei terapii, nu rezonez cu ea.

Părinţi de copii diagnosticaţi cu autism încearcă să fie raze de speranţă pentru alţi copiii cu acelaşi diagnostic 
 

CSÎD: De unde a pornit  idea centrului dedicat copiilor cu autism?
 
Alexandra Dreghiciu: A pornit dintr-o pasiune, din dorinţa mea de a ajuta pe cei cu probleme şi, întâmplător, în viaţa mea a venit şi puiul meu care are autism şi m-a ajutat enorm să-mi găsesc calea. Sperăm ca împreună să-i ajutăm şi pe ceilalţi să-şi găsească, la rândul lor, drumul. 
 
 
CSÎD: Care sunt cazurile cele mai dificile tratate în centru şi cum le gestionaţi? Cât de repede se văd îmbunătăţiri la copii cu nevoi speciale?
 
Alexandra Dreghiciu: Momentan, avem doi copii care se află într-o stare mai gravă, rezultatele depind foarte mult de ei, de starea lor şi de cei de acasă, cât de mult se implică. Nu aş vrea să mint pe nimeni să spun că avem rezultate după prima lună. Da, sunt, dar nu ceva wow. Important e că avem parte de părinţi minunaţi care muncesc cu copiii acasă, care se implică foarte mult şi au înţeles că 2 ore de terapie nu sunt suficiente şi că ei au nevoie de continuitate şi de un plan de recuperare foarte bine stabilit. Şi acest plan se pune în aplicare cu succes acasă.