Motivul? Psihologii spun că marea majoritate a cuplurilor din România se gândesc în primul rând la costuri. Apropo, în Europa de Vest, o familie e formată frecvent din 2, 3, 4 copii. În ciuda costurilor, haideţi să vedem avantajele (pentru cei mici) de a avea fraţi.
Copilul crescut alături de fraţi devine mai tolerant, mai înţelegător, mai dispus să renunţe la orgolii. În plus, studiile arată că poate să îşi gestioneze mai bine relaţiile interpersonale. Iar statistica arată că persoanele cu fraţi au şanse mai mari de a dobândi inteligenţă socială, adică ceea ce deţin cei mai mulţi dintre… bogaţii planetei.
În funcţie de distanţa în ani între fraţi, iată avantajele:
Diferenţa de 1 an: Între cei mici practic nu e nicio diferenţă, iar confortul devine maxim indiferent de locurile în care ajung amândoi.
Diferenţa de 2-3 ani e cea mai dorită de către cupluri. Copiii pot să fie împreună la şcoală şi astfel să se acomodeze bine.
Diferenţa de peste 4 ani devine mai puţin stresantă pentru fratele mai mare care îşi ia rolul de mentor.
Indiferent de diferenţele de vârstă dintre fraţi, un singur lucru e important pentru părinţi. Să petreacă măcar 10 minute din zi cu fiecare dintre ei. De ce? Fiecare frate are dreptul la câteva minute în care părintele să îi aparţină în totalitate.
Şi în felul acesta, copilul îşi contruieşte încrederea în propria persoană şi cresc şansele de a relaţiona eficient cu oamenii pe care îi va întâlni la vârsta adultă.