Burnout-ul parental: tot ce spun studiile despre el

Burnout-ul este specific rolului de angajat, însă poate fi asociat și cu alte roluri, cum ar fi cel parental. Astfel, burnout-ul parental este sindromul caracterizat de următorii trei factori: epuizarea fizică și psihică, distanțarea emoțională de copil, pierderea sentimentului de realizare în rolul de părinte  spun cercetătorii Viguroux și Scola într-un studiu din 2018.

Într-un studiu realizat pe 372 de părinți din Franța s-au găsit următorii factori (specifici personalității) părintelui în relație cu burnout-ul (Viguroux, Scola, 2018): nevrotism (stres cronic) – slab control al impulsivității și slab control emoțional, conștiinciozitate – meticulozitate și perseverență și agreabilitate – cooperare și prietenie.

În 2017 niște cercetători din Belgia au condus o cercetare pe un eșantion de 1723 de părinți pentru a valida instrumentul tip chestionar denumit Parental Burnout Inventory (PBI). Chestionarul are 22 de itemi și corelează burnout-ul parental și profesional, depresia și stresul parental. Autorii au concluzionat că prevalența burnout-ului parental confirmă faptul că unii părinți sunt atât de epuizați, încât termenul burnout este adecvat (Roskam, Raes & Mikolajczak, 2017).

Recomandări

Burnout-ul: ce este și cum îl putem preveni

Burnout – 20 de semne și simptome. Explică dr. Ioana Silion, psihiatru

În urma studiului, s-au găsit următoarele cauze pentru care un părinte poate suferi de burnout: situația socio-demografică, personală sau familială care duc la un dezechilibru între cereri și resurse, punând părintele într-o situație în care se simte vulnerabil, un grad de nevrotism ridicat, care face persoana să fie susceptibilă la stres familial și profesional, istoricul personal și așteptarea nerealistă a rolului de părinte ( de ex. un părinte perfecționist).

Alt studiu condus de Hubert și Aujoulat din 2018 a investigat problematica burnout-ului în contextul presiunii pe care mamele și-o pun asupra lor să fie perfecte în rolul de părinte. La finalul studiului s-a concluzionat că teama de a nu fi un părinte suficient de bun este tematica centrală a burnout-ului, lipsa unui suport social, vârsta prea tânără sau prea înaintată a părintelui, părintele are mulți copii, mai ales copii mici, părintele are copii bolnavi sau cu anumite dizabilități, are resurse financiare insuficiente și se neglijează din lipsă de timp. Același studiu menționează, în continuarea cauzelor, efectele sau simptomele burnout-ului parental: depresia (în ultimii 10 ani relația dintre depresie și burnout, respectiv burnout și anxietate, a devenit una semnificativă, spun ultimele cercetări, riscul de a dezvolta dependențe (ca abuzul de substanțe), deteriorarea sănătății, distanțarea emoțională și lipsa reacțiilor/receptivității față de copil; aceste lucruri cresc riscul ca un copil să dezvolte un atașament nesigur (anxios sau evitant), să fie neglijat sau abuzat, afectarea dinamicii familiale sau a relației cu partenerul, odată cu riscul creșterii ratei de separare sau de divorț, insomnie, lipsa motivației și a energiei, tendința de autoizolare și iritabilitate.

Tratamentul sau modurile prin care un părinte își poate gestiona burnout-ul, așa cum menționează K. Zapata într-un studiu din 2018 includ: comunicarea deschisă cu partenerul (psihologii recomandă ca atunci când ne simțim epuizați emoțional să avem încredere în partener, să-i spunem ce simțim și eventual să îi cerem ajutorul concret acolo unde credem că avem nevoie, mersul la terapie, mișcarea și exercițiile fizice, odihnă și somn suficient, atât cât se poate, onstruirea unui suport social, spre exemplu grupuri de părinți

Studiul global realizat de Roskam et al. (2021) atrage atenția asupra faptului că grupul social este unul dintre factorii de importanță majoră în contextul sindromului de burnout parental. Studiul a avut un eșantion de 17409 părinți din 42 de țări din Europa, Australia, Asia și America Centrală, de Nord și de Sud. Concluzia la care s-a ajuns este că în prevalența burnout-ului, cultura joacă un rol important. Mai exact, părinții care fac parte din culturi individualiste de persoane și nu au un suport social puternic, sunt mai vulnerabili în fața apariției sindromului de burnout.

Photo by Kinga Cichewicz on Unsplash