Capcanele din alimentaţia şcolarului

De la 10 ani, un copil are capacitatea intelectuală de a face propriile alegeri alimentare. Însă dacă vrea doar bomboane, rolul părinţilor nu e să le interzică, ci să-l informeze asupra efectelor negative ale dulciurilor în exces. Dacă doreşte doar cartofi prăjiţi, trebuie să afle că aceştia pot duce la boli cardiovasculare grave la 20 de ani.

Bazele educaţiei alimentare se construiesc până la 2 ani. Ulterior, până la 9-10 ani, copilul va mânca ceea ce îi pune părintele în farfurie, deoarece nu are capacitatea intelectuală să facă alegeri alimentare. În această perioadă, mâncarea nu este doar un strict necesar pe care îl oferiţi copilului.

Încercaţi să vă documentaţi, astfel încât, în momentul în care concepeţi un meniu, acesta să fie corect din punct de vedere nutriţional. În plus, uitaţi de reţetele de la mama, vecina, prietena, pline de greşeli alimentare grave.

Recomandări

(P) Locul ideal pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor: Stejarii Club Rezidențial și Stejarii Collection

Situația alarmantă a cazurilor de pneumonie la copii, în România. Măsurile de precauție recomandate de medici

Şi încă un detaliu. Până la 3 ani, copilul nu îşi dezvoltă complet simţul gustului, doar învaţă gusturi. Aşadar, renunţaţi la ideea: “Pofteşte copilul, să-i dăm sarmale!” Nu pofteşte, el nu ştie ce gust au mâncărurile adulţilor!

Drama preparatelor din comerţ

Ideal este să îi oferiţi copilului doar legume, carne, fructe, seminţe, ouă, lactate şi cereale, toate proaspete sau minim procesate. Acest lucru se poate doar într-o lume imaginară în care nu există supermarket, restaurante şi reclame. Motivul? Genetic ne naştem predispuşi să iubim gustul dulce, pe cel sărat şi gustul grăsimii.

Sunt trei elemente care, în exces, pun bazele bolilor cardiovasculare, renale sau pancreatice de mai târziu. Sigur că micuţul, dacă va gusta o ciocolată, va vrea să o consume din belşug. La fel se întâmplă şi cu o carne mai grasă. Aici intervin părinţii care impun limite. Până la 10 ani sunt total contraindicate mezelurile, fast food-ul, dulciurile superprocesate din comerţ.

Care este alternativa? Mâncarea preparată acasă. Dacă vă cere cartofi prăjiţi, îi tăiaţi cartofii şi îi fierbeţi. Apoi îi ţineţi la rumenit într-o tigaie de teflon (fără ulei). Ulterior, în farfurie, adăugaţi ulei neprocesat (extravirgin) şi cartofii, corect gătiţi, vor arăta precum cei prăjiţi din comerţ.

Vrea şaorma? Îi oferiţi doar o lipie cu bucăţi de carne şi legume. Deci fără sosuri şi cartofi prăjiţi. Vrea un dulce din comerţ? Îi oferiţi chiar zilnic o prăjitură, făcută acasă, doar cu făină, drojdie, zahăr brun, cacao şi fructe.

Ce mă fac cu pacheţelul?

Un studiu recent arată că pacheţelul pentru şcoală preparat dimineaţa de părinţi a fost înlocuit cu banii de buzunar care se duc pe junk food-ul de la chioşcul din curtea şcolii. Este gustarea de ora 10.00 pe care o iau copiii din cele mai multe şcoli din România. Ce ar putea să facă părinţii? Să le ofere celor mici în primul rând informaţie despre junk food şi despre cum acest tip de mâncare distruge sistemele digestiv, renal şi aparatul cardiovascular.

Pentru a preveni riscurile unei alimentaţii necorespunzătoare, OMS a elaborat “Planul de acţiune 2008-2013 pentru Strategia mondială privind alimentaţia, exerciţiul fizic si sănătatea”, conform căruia autorităţile trebuie să susţină populaţia să consume alimente sănătoase, să practice exerciţii fizice, să promoveze aceste măsuri în şcoli şi să determine industria alimentară să producă alimente sănătoase la preţuri accesibile.

Acestea sunt planurile globale. Să ne întoarcem însă la o familie obişnuită din România şi la pacheţelul de la şcoală. În primul rând, trebuie să îl oferiţi copilului în fiecare dimineaţă. În al doilea rând, acesta trebuie să concureze în privinţa gustului şi a aspectului cu oferta de junk food de la chioşcul din şcoală. Haideţi să vedem câteva exemple.

Un sandviş corect nu va conţine niciodată carne şi pâine. Îi puteţi oferi o felie de carne afumată spre exemplu, însă un produs tradiţional, nu industrial, în două felii de ardei roşu. E gustos şi arătos dacă îl ambalaţi bine. Sau o felile din brânza preferată a copilului tot între două felii de ardei. Sau felii de cartofi fripte cu legume de sezon şi sos de iaurt preparat acasă.

Tot în pacheţel puteţi să-i strecuraţi o sticlă cu suc de fructe preparat în casă, care să conţină şi pulpa fructului, dar şi apă plată. Şi neapărat fructul preferat al copilului ori prăjitura preferată, preparată însă în casă. Ce fac în realitate şcolarii? Potrivit unui studiu privind evaluarea factorilor de risc ai alimentaţiei nesănătoase, elevii supraponderali consumă zilnic dulciuri concetrate, băuturi acidulate, mâncare de tip fast food. Acelaşi studiu indică că există o tendinţă atât la elevii obezi, cât şi la supraponderali de a înlocui una sau toate mesele cu gustări.

Consumul de porţii mari de mâncare a crescut. Pe de altă parte, ancheta nutriţională a relevat un abuz alimentar cantitativ, dar şi calitativ asociat cu scăderea activităţii fizice. Nici în privinţa părinţilor lucrurile nu stau bine în România. Aceasta deoarece, conform aceluiaşi studiu, doar 63,9% dintre părinţi cunosc piramida alimentaţiei corecte. În prezent, există un proiect social educaţional, “Trăieşte sănătos, mănâncă inteligent!”, ca măsură de politică administrativă locală, care vizează promovarea unui stil de viaţă sănătos pentru elevii şcolilor din Sectorul 1. Iniţiativa e binevenită, în condiţiile în care cei mai mulţi dintre noi nu au avut parte de o educaţie alimentară solidă.

Cum învăţ să mănânc?

Gândiţi-vă cât timp munciţi ca să învăţaţi o meserie, cât timp v-au ocupat lecţiile de la şcoală. Dar v-aţi gândit vreodată că mâncaţi de 5 ori pe zi fără să aveţi informaţii alimentare pertinente, fără să fi învăţat lecţii sistematice despre nevoile corpului vostru? Pentru un copil aflat în preadolescenţă, între 11 şi 14 ani, această educaţie alimentară este esenţială.

Iată ce informaţii trebuie să conţină! În primul rând, trebuie să avem în vedere ce schimbări se petrec în corpul unui copil începând din preadolescenţă. Aceste informaţii trebuie însuşite de către părinţi mai întâi şi apoi comunicate, prieteneşte, copiilor. Preadolescenţa este perioada în care apare rezistenţa fiziologică la insulină.

Producţia pancreasului de insulină este mare din cauza faptului că hormonii de creştere încep să fie secretaţi din abundenţă. Dacă în această perioadă copilul abuzează de dulciuri din comerţ, băuturi acidulate, pâine albă, paste din făină albă, riscul de a dezvolta un diabet de tip 2 devine enorm. La fel cum riscul de a deveni supraponderal este enorm.

Aceasta este explicaţia pentru care un copil de 11-14 ani poate să mănânce zilnic doar o bucată de prăjitură preparată în casă. Însă, în rest, va evita pâinea albă şi alte dulciuri din comerţ. Îi puteţi oferi în schimb banane şi orice alt de fruct proaspăt şi dulce sau chiar fructe uscate, pentru că nu au efecte catastrofale asupra pancreasului.

Carne, ouă, lactate obligatoriu

În al doilea rănd, acelaşi hormon de creştere, care se sintetizează în cantitate mare sub acţiunea hormonilor sexuali, stimulează sinteza proteinelor. Rezultă creşterea oaselor, a muşchilor şi a organelor. Aşadar, preadolescentul va avea nevoie zilnic de 100 de grame de carne, chiar carne roşie, preparată la cuptor, fără ulei, şi însoţită de o mare salată de legume (altele în afară de cartof).

Carnea nu se combină cu pâinea, cartoful sau pastele pentru că nu se mai digeră complet şi corect şi nu va putea fi folosită de organismul copilului. În plus, va putea mânca chiar zilnic câte un ou fiert, făcut în teflon, fără ulei, sau preparat ochi în apă clocotită. De asemenea, oul se însoţeşte de o salată mare. Va avea nevoie de până la 400 de militri de lactate fermentate – sana, iaurt, lapte bătut, kefir şi aceasta zilnic.

În cazul unei alimentaţii corecte, natura a făcut ca preadolescentul, sub influenţa hormonilor de creştere, care stimulează arderea grăsimilor, să se dezvolte şi să crească în lungime. Deci suntem construiţi să fim mai degrabă slabi în perioada de preadolescenţă şi adolescenţă.

Cu o singură condiţie: să mâncăm corect, adică fructe dulci, carne de calitate, ouă, lactate, cereale integrale (pâine integrală făcută acasă), grăsimi de calitate din peşte, ulei de măsline sau din alune, nuci neprăjite, nesărate. În plus, hormonii de creştere se secretă doar noaptea, aşa că, de cel puţin 3 ori pe săptămână, copilul va trebui să adoarmă înainte de ora 10.00.
 

Calciu vs. băuturi carbogazoase şi mezeluri

Mai ţineţi cont de un aspect al adolescenţei şi preadolescenţei. Nevoile de calciu din această perioadă sunt enorme, până la 1.000 de miligrame pe zi. Calciu se ia din lactate, gălbenuş de ou, legume verzi, susan neprăjit şi măcinat proaspăt. Aceste produse nu trebuie să le lipsească din meniul zilnic. Dar calciul poate fi eliminat atât de uşor din organism!

Băuturile carbogazoase conţin fosfaţi şi la fel mezelurile. Acestea scot cu cea mai mare uşurinţă calciul din oase, chiar dacă a fost ingerat în cantităţi corecte. Aşadar, dacă zilnic, un copil consumă doar un pahar din aceste băuturi industriale şi/sau o porţie de mezeluri e imposibil să îi rămână necesarul de calciu în corp.

Aşadar, spuneţi-le cum rămân cu o densitate osoasă mică, ceea ce se traduce cu apariţia osteoporozei la vârste tinere, cu fracturi şi cu micşorarea înălţimii, dar nu la vârsta a treia, ci mult mai devreme.

Fructe şi legume, indispensabile

Am lăsat vegetalele la urmă intenţionat. Enzimele sunt cele care ne ţin în viaţă şi doar vegetalele nepregătite termic le oferă. Aşadar, la modul ideal, zilnic cel mic are nevoie de 5-8 porţii de legume şi fructe proaspete.

În plus, ca să-l determinaţi să le consume, spuneţi-i o poveste reală. Corpul lor creşte şi multiplicarea celulară este rapidă. În timpul acesteia, apar aşa numiţii produşi de degradare, adică radicalii liberi în cantităţi impresionante faţă de cele ale adulţilor. Aceste toxine sunt responsabile pentru cele mai de temut boli şi pot fi combătute doar cu enzimele vii din legume şi fructe proaspete.

În plus, creierul nu funcţionează optim dacă e bombardat cu radicali liberi. Şi încă un detaliu cosmetic: celulita şi vergeturile apar tot sub influenţa radicalilor liberi! Poate îi convingeţi aşa că trebuie să mănânce legume şi fructe proaspete!

Pentru părinţi:

Micul dejun al copilul trebuie să fie consistent. Poate conţine lapte, susan măcinat (pentru aportul enorm de calciu), fructe uscate, pâine integrală sau cereale integrale. Sau o omletă făcută în teflon, fără ulei, cu ciuperci, legume. Sau o felie de carne de vită preparată cu o seară înainte la cuptor, cu legume, dar nu cartofi.

Pacheţelul se prepară acasă, în ambalaje atrăgătoare. Dacă nu aveţi timp de preparare, îi daţi copilului o sticlă mică cu sana, iaurt, kefir, pentru pauza de la ora 10.00 sau fructele preferate, de preferinţă foarte dulci (banane) sau o prăjitură preparată acasă.

Prânzul se ia acasă şi trebuie să  conţină o felie de carne cu salată sau o porţie de ciorbă din carne cu legume. Variaţi cu peşte la cuptor, cu o omletă mare plus salate.

La ora 14.00, răsfăţaţi-l cu o prăjitură făcută în casă alături de un fruct cu gust bun.
Seara poate să mănânce peşte sau paste integrale cu sos de roşii sau orez cu ciuperci.

Mergeţi la medicul endocrinolog!

·    În copilărie şi adolescenţă nu se poate vorbi despre regim alimentar.
·    Dacă aveţi un copil supraponderal, mergeţi obligatoriu la medicul endocrinolog. Greutatea în exces este o boală care trebuie tratată, nu un detaliu fizic!
·    Un copil gras este întotdeauna un copil subnutrit.
·    Regimul alimentar al unui copil gras se rezumă la disocierea alimentară, dar nu pe zile, ci pe ore. Adică va mânca dimineaţă doar lapte, peste 2 ore doar o prăjitură preparată în casă, peste alte 2 ore carne cu salată, peste alte 2 ore pâine integrală cu leguminoase, peste alte 2 ore o salată de fructe, peste alte
2 ore peşte cu legume.
·    Hrana corectă din 2 în 2 ore ţine glicemia sub control şi copilul nu va mai abuza de dulciuri sau fast food!
·    Cel mic poate avea kilograme în plus nu doar din cauza alimentaţiei, ci şi a unui hormon numit grelină, care reglează senzaţia de foame şi saţietate. La copii supraponderali, secreţia lui este scăzută. Se numeşte deficit hormonal şi trebuie tratat de către endocrinolog!
·    Faceţi eforturi să rezolvaţi problema greutăţii mari înainte de 18 ani. Dacă adolescentul depăşeşte această vârstă cu o greutate mare, are peste 80% riscuri să rămână toată viaţa obez, cu toate problemele asociate acestei boli.

Citeşte şi: Ce alimente nu trebuie sa lipseasca din dieta zilnica a copilului?

De ce trebuie copiii sa manance rosii vara?

Imbunatateste-i copilului coeficientul de inteligenta!