Creierul copiilor noștri se dezvoltă în funcție de experiențele pe care le au, de emoțiile pe care le simt și le înțeleg, de conexiunea emoțională pe care o trăiesc alături de părinți. Integrarea celor două emisfere presupune să avem copii echilibrați și capabili să (se) înțeleagă lumea din jur.
Studiile și cercetătorii spun că creierul copiilor noștri se modelează în funcție de experiențele pe care aceștia le trăiesc alături de noi, părinții. Că educația parentală pe care le-o oferim copiilor le modifică creierul. Ceea ce oferă părinților o superputere de a clădi un creier mai puternic și mai rezistent.
Dr. Daniel J. Siegel și Dr. Tina Pyne Bryson au scris o carte minunată – „Creierul copilului tău” – în care vorbesc despre importanța creierului integrat și primul pas către acesta: integrarea celor două emisfere cerebrale.
Din ce în ce mai multe studii realizate prin scanarea creierului au arătat că acesta se schimbă pe tot parcursul vieții, nu doar în copilărie cum s-a crezut inițial. Însă copilăria este etapa cea mai importantă pentru modelarea creierului.
Creierul are o sută de miliarde de neuroni, fiecare cu o medie de zece mii de conexiuni către alți neuroni. Aceste conexiuni neuronale determină activitatea noastră mentală ( și a copiilor evident).
În funcție de aceste conexiuni, copiii noștri percep sunetele sau imaginile, gândesc sau au raționament critic. Psihologia dezvoltării vine cu dovezi care sugerează că tot ceea ce li se întâmplă copiilor noștri ( și nouă) – de la muzica pe care o ascultă, cărțile pe care le citesc, emoțiile pe care le au, prietenii cu care vorbesc și, da, noi, părinții care îi creștem, toate influențează profund modul în care li se dezvoltă creierul.
Ce trebuie să știi încă de la început este că în creier există mai multe părți, așa cum în corpul nostru există mai multe organe. Așa cum sănătatea fizică înseamnă ca toate aceste organe să funcționeze împreună, așa și sănătatea creierului presupune ca toate părțile componente ale creierului să lucreze împreună într-un mod coordonat și echilibrat.
Revenind la părțile diferite ale creierului ce au roluri diferite, e important să știi că emisfera stângă a creierului îi ajută pe să gândească logic, să organizeze gândurile în propoziții, ea iubește și dorește ordinea.
Daniel J. Siegel spun că emisfera stângă este logică, literală, lingvistică (îi plac cuvintele) și e liniară (pune lucrurile în ordine). Iar partea dreaptă este holistică și nonverbală, transmite și recepționează semnale care ajută comunicarea (mimica facială, tonul vocii, postura, gestica). Se spune că partea dreaptă a creierului este mai intuitivă și mai emoțională.
Secretul unui creier sănătos, care este premisa unei minți sănătoase și a unei vieți echilibrate, este să reușim să integrăm toate aceste părți ale creierului pentru ca ele să poată să lucreze bine împreună. Cu atât mai mult când copiii sunt la o vârstă fragedă.
Daniel J. Siegel vorbește despre o integrare pe orizontală – adică cel mic să reușească să-și integreze emisfera dreaptă cu cea stângă, să le echilibreze, să poată avea emoții, dar să le și înțeleagă. Pentru ca cel mic să poată rezolva sarcini diversificate sau să atingă obiective mai complexe este nevoie de o integrare a celor două emisfere.
Pentru că atunci când nu se întâmplă asta, copilul reacționează dintr-o parte sau alta a creierului, devenind fie prea emoțional, fie prea logic și dur. Atunci când copiii sunt integrați pe orizontală, când cele două emisfere vor lucra ca o echipă, vor putea să își prețuiască și logica și emoțiile, vor fi echilibrați emoțional și capabili să se înțeleagă pe sine și lumea în general.
Atunci când copiii sunt copleșiți de valuri de emoție din emisfera dreaptă, primul pas este să ne conectăm și noi, ca părinți, cu aceeași emisferă. Să le ascultăm sentimentele, să apelăm la semnale nonverbale (să îi luăm de mână sau de umeri), să coborâm tonul vocii, să încercăm să fim noi calmi și liniștiți.
După ce reușim să ajutăm copilul să se mai liniștească, fiind alături de el, oglindindu-le sentimentele, trecem la pasul al doilea: redirecționarea către emisfera stângă, către logică și rațiune.
Acum putem rezolva cu adevărat situația care îi creează emoții copilului. Dacă e furios că temele nu sunt distractive, încercăm să le facem mai distractive. Sau dacă e supărat că vine ziua lui de naștere și nu e nimic planificat, vom începe să planificăm atunci.
Dar cel mai important înainte de a rezolva problema din punct de vedere logic și rațional este să trecem prin pasul în care ne conectăm emoțional cu copilul, când îi arătăm că emoțiile lui sunt importante, i le validăm și abia după ce în mod autentic suntem conectați cu emoția lui, putem trece la rezolvările raționale.
Vă invit să descoperiți mai multe metode de integrare a creierului copilului, de modelare și dezvoltare sănătoasă a creierului și minții celui mic în cartea „Creierul copilului tău”, de Dr. Daniel J. Siegel și Dr. Tina Payne Bryson.