Fiecare părinte își dorește să crească un copil descurcăreț, autentic, care se distinge imediat din mulțime. Însă creșterea unui astfel de copil este un proces complex. Iată cum spun experții că îți poți ajuta copiii să gândească singuri!
Toți părinții și-ar dori să aibă copii care sunt în măsură să ia propriile decizii. De fapt, atunci când Claire Lerner, expertă în dezvoltarea și creșterea copilului, i-a întrebat pe părinții implicați în sondajele sale dacă vor să aibă copii care știu ce vor și care își pot rezolva singuri problemele, fiecare persoană a răspuns cu un „DA” foarte ferm. Cu toate acestea, a învăța copiii să gândească singuri poate fi mai ușor de spus decât de făcut. Nu este doar o abilitate care începe în școala primară sau gimnazială. A-i învăța pe copii cum să gândească singuri este un proces care începe mai devreme decât ar crede părinții.
Iată cinci moduri de a vă ajuta copiii să gândească pe cont propriu, începând încă de când sunt bebeluși:
Dacă băiețelul tău de 6 luni întâmpină probleme la îmbinarea pieselor de puzzle, este posibil să vrei să intervii și să faci treaba în locul său. „A învăța copiii să fie independenți este un proces care începe în copilăria timpurie și va arăta diferit în funcție de vârsta copilului”, spune Stephanie Irby Coard, profesor asociat de dezvoltare umană și studii de familie la Universitatea din Carolina de Nord Greensboro.
„Adoptă decizii responsabile și fii transparent cu propriul raționament și procesul de gândire în luarea deciziilor”, sugerează dr. Coard. Putem vorbi despre propriul proces decizional chiar și atunci când copiii sunt mici, pentru a-i ajuta să înțeleagă de ce facem lucrurile într-un anumit fel.
Pe măsură ce copiii cresc, această transparență se poate transforma în discuții sincere despre situațiile sociale, deciziile financiare sau valorile și responsabilitățile gospodăriei. Dacă observă și înțeleg cum și de ce luăm anumite decizii, nu înseamnă că se vor simți obligați să gândească la fel ca noi. Înseamnă doar că le permitem să vadă și să înțeleagă modalitatea noastră de a lua o decizie independentă.
La fel ca pasul înapoi, este important să înveți să-ți asculți copilul în loc să forțezi o decizie asupra sa, mai ales pe măsură ce acesta crește. „A-i învăța pe copii să gândească singuri înseamnă că părinții trebuie să slăbească treptat frâiele, astfel încât copiii să câștige încredere valoroasă și să dobândească experiență în luarea deciziilor pe cont propriu”, spune dr. Coard. Specialiștii spun să prijini nevoia copilului tău de a construi un anumit sentiment de autonomie, oferindu-i sfaturi numai după ce auzi ce are de spus și care este sensul său de orientare.
S-ar putea să vrei să-i dai copilului un impuls de fiecare dată când încearcă să se ridice în piciorușe, spre exemplu, dar provocarea adevărată de a se ridica de unul singur poate fi o lecție valoroasă pe care o va purta până la maturitate.
Pentru copiii mai mari, dr. Coard sugerează încurajarea acestora în a folosi comunicarea sau notarea într-un jurnal pentru a-i ajuta să-și ghideze deciziile pe cont propriu. În loc să le spunem cum să reacționeze într-o situație socială, le-am putea transmite un mesaj precum: „Înțeleg că prietenul tău a reacționat în x mod, dar ce ai face tu în această situație?”. Oferă-le ipoteze și lasă-i să navigheze în scenariile proprii, provocându-i cu privire la motivul în care ar face lucrurile și în care ar lua anumite decizii.
A gândi singur nu înseamnă că fiecare decizie pe care o va lua copilul tău va fi cea corectă, evident. Este nevoie de curaj să punem piciorul în prag și să facem alegeri îndrăznețe, deci este important să îi ajutăm pe copii să simtă că în pofida procesului lor de gândire care nu duce tot timpul la decizii sau acțiuni benefice, este important să învețe cum să ia decizii mai bune și mai informate data viitoare. În loc să avem o reacție negativă și să încercăm să le corectăm alegerile, Lerner ne sfătuiește să îi ajutăm să accepte eșecul deciziilor lor și să vorbim despre ceea ce a mers „greșit”, mai degrabă decât să încercăm pur și simplu să remediem situația.
A face un pas înapoi și a le permite copiilor să gândească singuri ar putea fi dificil pentru unii părinți, dar oferirea spațiului necesar pentru a face greșeli și pentru a câștiga încredere în abilitățile lor decizionale ar trebui să înceapă de la vârste foarte fragede. Poate fi greu să-ți lași copilul să stea într-un anumit disconfort, dar acest lucru nu înseamnă că nu ești acolo pentru a-l ajuta; înseamnă doar că îi oferi spațiul necesar pentru a crește și a gândi pe cont propriu.