Pana la 4 luni, bebe trebuie sa doarma in patutul lui. De la un an, incepe sa caute compania parintilor si noaptea. Si atunci incep „negocierile”. Indiferent unde doarme, inainte de somn exista cateva reguli.
Momentul de „criza la inceputul noptii” incepe in jurul varstei de un an cand micutul are deja pretentii. Atunci, cel mai probabil, cel mic vrea in patul parintilor, iar parintii il vor in camera lui. De obicei, parintii il aduc ei insisi in patul conjugal daca prichindelul este bolnav sau daca observa ca are un somn mai lin in cazul in care simte pe cineva alaturi.
Daca micutul a dormit o noapte cu parintii, urmatoarea trebuie sa o petreaca in patutul lui, ca sa nu i se para normal sa vina mereu langa acestia. In caz contrar, o data ce se obisnuieste sa adoarma in bratele mamei sau ale tatalui, ulterior va fi imposibil ca singur sa mai puna geana pe geana.
Indiferent insa de pat, inainte de somn e important sa ii cititi o poveste si nu sa il lasati in fata televizorului. In felul acesta, creierul lui se deconecteaza perfect si va avea mai greu cosmaruri. Important este, de asemenea, sa aiba jucaria preferata langa el, inainte de culcare. Si o veioza aprinsa toata noaptea il va ajuta pe cel mic sa doarma mai bine.
Chiar daca majoritatea pediatrilor spun sa il obisnuiti pe cel mic sa doarma singur in camera, exista studii care arata ca, daca prichindelul doarme cu parintii de la 1 la 4 ani, este mai echilibrat emotional si nici nu va avea cosmaruri nocturne. In jurul varstei de 5-6 ani, copilul isi va dori oricum sa doarma singur, in propria lui camera.
Nou-nascutul trebuie sa doarma in patutul lui si nu in patul parintilor si ca sa nu fie lovit accidental in timpul noptii.
Foto: SHUTTERSTOCK