De ce e important să lăsați copiii să greșească? Explică Andrada Tache, psiholog în Germania

De ce să lași copiii să greșească și de ce să nu vii tu ca părinte cu soluții? Pentru că mereu vor aștepta ajutorul celor „mai pricepuți ca ei” și vor rămâne imaturi, măcinați de teama că schimbările și provocările (de altfel, singurele constante în viața noastră) sunt „prea mult pentru ei”. Potențialul lor nu se va realiza niciodată și se vor afunda în vieți care nu îi mulțumesc. De aceea vedem atât de mulți oameni imaturi, dependenți, nefericiți, „împietriți” (lipsiți de reacție/sentimente), blazați, cinici, invidioși, demonstrativi, uneori chiar îngroziți de fericirea/succesul altora.

La ce ne ajută să greșim?

Niciunul nu a avut părinți care să le permită să greșească. Ori au fost supraprotejați (posibilele greșeli au fost anticipate și evitate de părinți că nu cumva copilul să trăiască vreo emoție negativă, ei neștiind cum să conțină copilul să treacă prin aceste evenimente firești de viață), ori li s-a cerut performanță cu orice chip (așa-zișii „părinți antrenori” care își însărcinează copiii cu toate planurile lor de viață neîndeplinite și nu pot tolera o greșeală sau o abatere cât de mică).

Acestia sunt părinții care „se realizează prin copii”, împovărându-i și nelăsându-i să își trăiască propriile vieți.

Greșeala este parte din procesul de devenire

Dragii mei, nu faceți copii ca să: – nu îi lăsați să greșească, adică să trăiască, pentru că greșeala este partea esențială a procesului de devenire. Dacă nu greșim, ne punem la adăpost de viața și trăim ca niște „morți frumoși, cu ochii vii”. Acum vă vin în minte figurile împietrite ale unora sau agitate ale dependenților (de orice)? -nu îi lăsați să își trăiască propriile vieți, crezând că ideea voastră despre ce e mai bine pentru ei este singură CALE.

Nu! Ce e bine pentru voi poate fi foarte rău pentru ei. Nu la voi sunt răspunsurile despre cum să își ducă viața, ci la copii! Încă de când apar pe lume ei „știu” mai bine ce e ok pentru ei decât voi! Treaba voastră este să învățați să vedeți asta, sa o acceptați (că sunt ființe diferite de voi!) și să îi ajutați și pe ei să se vadă pe sine, așa cum sunt, și să lucreze cu ei înșiși spre evoluție și fericire.