Din ce în ce mai multe cupluri se confruntă cu diagnosticul de infertilitate. Din păcate, pentru multe dintre acestea barza nu va poposi niciodată pe acoperiş. Rămâne adopţia.
Am stat de vorbă cu avocatul Cristian Ioan, www.avocatbucuresti.org despre ce presupune adoptarea unui copil în România anului 2013.
CSÎD: România, 2013. Vrei să adopţi un copil. Cum procedezi?
Avocat Cristian Ioan: În primul rând, hotărârea de a adopta un copil trebuie luată în cunoştiinţă de cauză. Pe lângă decizia afectivă a celor ce doresc să parcurgă un asemenea demers, ei trebuie să aibă în vedere faptul că este un proces de lungă durată care implică atât elemente obiective, cât şi subiective.
CSÎD: Care este primul pas?
Avocat Cristian Ioan: Aşa cum spuneam, întâi de toate trebuie ca viitorii părinţi (sau viitorul părinte) să fie cât mai bine informaţi. Deşi procedural există o etapă a informării asigurată de reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de la domiciliul adoptatorilor, totuşi aceasta nu asigură o informare completă asupra problemelor ce se ridică. În această situaţie este util a consulta un avocat în prealabil pentru o informare cu privire la dispoziţiile legale, semnificaţia lor şi etapele ce trebuie parcurse.
CSÎD: În ce constă procedura în sine şi ce condiţii trebuie să îndeplineşti ca să poţi adopta un copil?
Avocat Cristian Ioan: În cele ce urmează mă voi referi la cazul clasic, şi anume o familie soţ şi soţie care doresc adoptarea unui copil. Sigur că în viaţa reală sunt mult mai multe cazuri care se tratează în mod special, însă baza o reprezintă situaţia despre care am vorbit anterior.
Primul lucru ce trebuie făcut este ca adoptatorii să meargă la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) de la domiciliul lor. Aşa cum spuneam, există o etapă preliminară în care viitorii părinţi sunt informaţi cu privire la ceea ce implică procedura adopţiei.
Li se pun la dispoziţie informări şi legislaţie la zi despre adopţia pentru a le studia. Odată terminată această etapă obligatorie se va încheia un document între funcţionarul DGASPC şi cei doi soţi care atestă parcurgerea procedurii. Acum se poate depune dosarul în vederea obţinerii atestatului de familie aptă să adopte.
Dosarul cuprinde o multitudine de documente, acte de stare civilă, certificate medicale privind boli cronice, cazier judiciar, evaluări psihiatrice şi multe altele. Următoarele patru luni sunt destinate evaluării în vederea obţinerii atestatului sus menţionat.
Această evaluare este realizată cu scopul de a determina abilităţile parentale, garanţiile morale şi materiale în vederea creşterii şi educării copilului. Evaluarea cuprinde trei etape, şi anume evaluarea socială, realizată de responsabilul de caz, evaluarea psihologică elaborată de psihogul desemnat ca membru al echipei de evaluare şi, în final pregătirea pentru asumarea rolului de părinte.
În aceste patru luni, minimum şase şedinţe de evaluare socială şi materială şi minimum patru întâlniri cu psihologul. În funcţie de fiecare caz în parte numărul şedinţelor se poate suplimenta. La finalul acestor şedinţe şi după alte trei sesiuni de pregătire (etapa a treia a evaluării), se poate elibera atestatul de familie aptă să adopte.
Acest atestat este valabil un an, iar valabilitatea lui se prelungeşte automat în cazul în care data expirării sale este după introducerea pe rolul instanţei judecătoreşti a cererii de încredinţare în vederea adopţiei. La această cerere însă voi reveni mai târziu. În perioada valabilităţii atestatului, celor ce li s-a acordat au obligaţia de a informa DGASPC cu privire la orice modificări în situaţia socială sau materială şi să depună la dosar documentele justificative.
Este de menţionat faptul că verificări se fac şi asupra familiei extinse a adoptatorilor, respectiv părinţi sau cei ce locuiesc cu adoptatorii. De acum începe aşteptarea. Asistenţii sociali au sarcina ca, pe baza evaluării familiei să găsească copilul ce s-ar potrivi cel mai bine cu aceasta.
CSÎD: A fost găsit copilul. Ce faci după?
Avocat Cristian Ioan: Ţi se prezintă fotografii recente ale acestuia şi ţi se explică nevoile specifice ale copilului. Dacă familia este de acord şi acceptă continuarea procedurii se trece la potrivirea practică. Ce reprezintă această?
O serie de întâlniri între familia adoptatoare, copil, responsabilii de caz (atât al copilului cât şi al familiei adoptatoare) şi psiholog care au menirea de a realiza acomodarea treptată a copilului cu familia adoptatoare. La finalul acestei perioade se întocmeşte raportul de potrivire.
Următorul pas este încredinţarea copilului în vederea adopţiei prin cererea anterior amintită în faţa instanţei judecătoreşti. Această încredinţare provizorie durează minimum trei luni, timp în care reprezentanţii DGASPC vor efectua vizite la două săptămâni în vederea evaluării relaţiilor de familie.
La sfârşitul acestei perioade, dacă evoluţia a fost favorabilă direcţia va sesiza instanţa judecătorească pentru încuviinţarea adopţiei. Odată încuviinţată adopţia începe monitorizarea postadopţie ce durează minimum doi ani şi în care asistenţii sociali ajută familia adoptatoare în rezolvarea problemelor ce apar pe parcursul acomodării.
Se vor întocmi rapoarte trimestriale, iar familia adoptatoarea are obligaţia de a da tot concursul autorităţilor.
În cazul în care acest lucru nu se întâmplă aceştia sunt pasibili de amendă contravenţională de la 1.000 la 2.500 de lei. Este bine de ştiut faptul că supravegherea în această perioadă poate fi exercitată şi de societăţi civile profesionale de asistenţă socială ce au contracte semnate în acest sens cu DGASPC.
CSÎD: Ce venituri trebuie să ai?
Avocat Cristian Ioan: Legea nu precizează un cuantum minim al veniturilor ce trebuie avut în vedere. Însă aşa cum am arătat, asupra suficienţei veniturilor în vederea creşterii şi educării copilului se va pronunţa responsabilul de caz în cadrul evaluării sociale în vederea obţinerii atestatului de familie aptă să adopte.
CSÎD: Ce criterii trebuie să îndeplinească un copil ca să ai mai multe şanse pentru adopţie (cu părinţi necunoscuţi, cu părinţi care l-au abandonat, cu părinţi decedaţi)?
Avocat Cristian Ioan: Sigur, în cazul în care copilul nu are părinţi cunoscuţi sau aceştia sunt decedaţi, procedura nu presupune şi acordul acestora, însă toate celelalte elemente subzistă. Însă dacă vorbim despre acordul părinţilor naturali la adopţie, este bine de ştiut că şi în cazul în care aceştia nu îşi dau acordul pentru adopţie, instanţa de judecată poate trece peste acest impediment şi încuviinţa adopţia dacă interesul superior al copilului o cere.
CSÎD: Cât costă aceste demersuri?
Avocat Cristian Ioan: Nu există taxe ce trebuie plătite în vederea adopţiei, însă în situaţia în care familia adoptatoare doreşte ajutorul unui avocat în descurcarea acestor iţe procedurale se pune problema onorariului avocaţial.
CSÎD: Care este intervalul de timp în care se poate rezolva o adopţie?
Avocat Cristian Ioan: Este greu de apreciat asupra duratei. Legiuitorul arată perioadele minime pentru desfăşurarea diverselor proceduri, această perioadă putând fi prelungită la nevoie, în funcţie de fiecare caz în parte. Cât despre termenele în instanţă, este de notorietate deja faptul că şi în cazurile ce trebuie soluţionate de urgenţă şi cu precădere termenele sunt foarte lungi.
Astfel, în situaţia aceasta, primul termen în cauză trebuie stabilit la maximum două săptămâni de la înregistrarea cererii. Însă în realitatea termenele ce se acordă variază de la câteva luni până la un an. Prin urmare, parcurgerea tuturor procedurilor, inclusiv cele de postadopţie, durează de ordinul anilor.
CSÎD: Ce impedimente apar?
Avocat Cristian Ioan: Având în vedere complexitatea procedurală sunt multe impedimente care pot apărea, ele pot fi de ordin financiar (îţi pierzi locul de muncă), din partea familiei care nu este de acord cu adopţia, evaluările negative, nepotrivirea practică. Sunt o mulţime de probleme ce pot apărea, de aceea este bine ca cei ce adoptă să aibă o determinare de neclintit pe parcursul multor ani.