Trei mămici ne-au cerut sfatul în legătură cu starea copiilor lor: un bebeluş care vomită după mese, altul care prezintă un ombilic mare şi umflat şi un copil e 2 ani care nu vrea să renunţe la sânul mamei. Oana le răspunde.
Bebeluşul vomită!
„Am un copil de aproape 2 luni şi după unele mese vomită cu jet. Ce se întâmplă? Presupun că nu este normal!”
Trebuie să discutaţi cât mai repede cu medicul pediatru pentru că ar putea avea o afecţiune la nivelul sistemului digestiv superior, mai ales dacă nu creşte în greutate. Sfătuiţi-vă cu privire la aceste probleme.
Hernie ombilicală!
„Am o fetiţă de 7 săptămâni şi are buricul mare şi umflat. Mi-au spus să încerc cu un ban, dar nu a mers. Când îl împing înăuntru se simte ceva. Ce pot să fac? Mulţumesc.”
Nu înţeleg ce înseamnă această manevră cu „banul” presupun că e vorba de o monedă, dar mi se pare empiric şi total nesănătos. În plus, moneda poate fi alergenă, o sursă de microbi. Poate că fetiţa are o hernie periombilicală, musculatura abdominală în acea zonă poate că este mai slab reprezentată şi „se simt” intestinele. Bebeluşul are nevoie cât mai repede de consultul medicului pediatru, eventual o ecografie abdominală.
Înţărcarea, un hop?
„Mă numesc Ramona O. şi sunt mama unui băieţel 2 ani. Îl alăptez încă şi sunt fericită că am avut şansa de a-l hrăni la sân, însă consider că este momentul să-l înţarc. Am citit pe internet despre diverse metode de înţărcare, opinii de la alte mămici, însă vreau un sfat de la un specialist.
Nu sunt de acord cu plecarea mea de acasă ca el să plângă până uită. Trebuie să existe şi alte metode astfel încât copilul să renunţe mai mult singur. Vă mulţumesc şi aştept cu nerăbdare sugestiile dumneavoastră!”
Felicitări! Copilul are nevoie în principal de dragostea şi căldura dvs., de momentele voastre de intimitate, care se realizează perfect în timpul alăptării, dar care pot continua şi prin alăptarea artificială, cu lăptic din formulele speciale, potrivite lui. Nu copilul trebuie să renunţe, ci problema reprezintă mai mult pentru dvs. o „încercare psihologică”.
Trebuie să reacţionaţi cât mai firesc, să îi explicaţi micuţului de ce se produce schimbarea, că e un semn pozitiv, că el a crescut, e din ce în ce mai independent, poate să bea lăptic din cănuţă ş.a.m.d. Aveţi dreptate să nu apelaţi la plecarea de acasă, fiindcă micuţul „nu uită”, din acea comuniune specială se va simţi abandonat şi nu asta este ideea. Ci să ne adaptăm firesc trecerii timpului şi cuceririi de noi etape.
Citeşte şi: Sfaturi de top pentru un bebelus sanatos