De la naştere până în ultima clipă a vieţii, apa are un rol vital pentru noi şi pentru planetă. Fără apă suficientă, organismul uman nu poate funcţiona corect şi apar dezechilibre. Metabolismul funcţionează datorită apei. La naştere, corpul uman conţine circa 72% apă, ajungând la maturitate să conţină circa 60% apă.
Odată cu debutul unei noi vieţi, apar primele întrebări despre hidratare. Cele mai frecvente întrebări pe care le au proaspetele mame sună cam aşa: ”De câtă apă are nevoie copilul meu?”şi ”Care apă este cea mai potrivită pentru alimentaţia copiilor?”
Pe cât de mare este bucuria pe care o aduce un copil, pe atât de mari sunt întrebările, temerile şi incertitudinile părinţilor. Răbdarea, echilibrul si un pediatru aproape de casă, pe care îl poţi suna la orice oră în caz de urgenţă, stau la baza dezvoltării copilului.
Multe femei care şi-au alăptat la sân bebeluşii au recunoscut că pentru prima oară în viaţă au băut cantităţi mari de apă datorită senzaţiei de sete puternică ce se instalează odată ce bebeluşul începe să sugă. Unele dintre cele mai adresate întrebări despre nou-născut în primele 6 luni de viaţă sunt: „Îi dăm sau nu apă?”, „Îi dăm sau nu apă atunci când este caniculă?”, „Ce calităţi trebuie să aibă apa perfectă pentru hidratarea şi prepararea hranei unui bebeluş?”
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii nu este permis să le dăm apă bebeluşilor exclusiv alăptaţi la sân în primele 6 luni de viaţă, nici măcar atunci când afară este caniculă. Aportul de apă în primele 6 luni din viaţă le creşte riscul de diaree şi riscul de malnutriţie. Apa poate conţine diverşi agenţi, care pot duce la îmbolnăvirea copilului. Dacă un bebeluş primeşte apă va suge mai puţin şi asta poate duce din nou la malnutriţie, de asemenea, şi cantitatea de lapte produsă de mamă poate scădea.
Laptele de mamă conţine mai mult de 80% apă. Înainte de împlinirea vârstei de 6 luni, nici măcar bebeluşii din zonele calde ale planetei nu au nevoie de apă. Una dintre cele mai cunoscute campanii ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii spune că în primele 6 luni de viaţă se recomandă exclusiv laptele matern. Un copil este considerat exclusiv alăptat atunci când primeşte doar lapte matern, fără mâncare adiţională sau apă. Excepţie fac soluţiile de rehidratare (în caz de nevoie), picături, vitamine, minerale prescrise de doctorul pediatru. Laptele matern îi oferă noului membru al familiei hrana şi apa de care are nevoie şi îl protejează de infecţii.
Prea multă apă în alimentaţia unui bebeluş duce la creşterea nivelului de bilirubină, scădere în greutate şi impune spitalizare. Afecţiunea se numeşte ”intoxicarea cu apă a bebeluşului”.
De asemenea, este foarte important ca bebeluşii care sunt hrăniţi cu formulă de lapte să primească laptele perfect pregătit, conform reţetei. Prea multă apă în formula de lapte poate duce la problemele menţionate mai sus.
După vârsta de 6 luni, când începe diversificarea alimentaţiei conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este necesar să adăugaţi câte puţină apă cu conţinut cât mai mic de nitraţi, potrivită bebeluşilor, în dieta acestora, pentru a evita constipaţia.
Atât timp cât mama alăptează copilul, acesta este hidratat. Pe măsură ce se dezvoltă, aportul de hrană şi de lichide consumate creşte.
Se ştie că sugarii, copiii şi bătrânii sunt categoriile cele mai expuse la deshidratare. De exemplu, un bărbat de 70 kg are nevoie de 1,5 – 2 litri de apă pe zi.
Regula pediatrilor spune aşa: 1.000 ml lichide până în 10 kg plus 50 de ml pentru fiecare kilogram peste 10 kg, până când copilul ajunge la o greutate de 20 de kg. Lichidele recomandate pentru copil sunt: lapte matern sau lapte formulă ori lapte de capră, vacă, oaie etc, fructe şi legume (şi acestea conţin apă), sucuri naturale, ciorbe, supe şi apă cu un conţinut cât mai mic în nitraţi.
Iată un ghid al cantităţii de apă necesare conform vârstei.
Atenţie! Laptele matern, laptele formulă, laptele de la diverse animale, sucurile de fructe şi legume, fructele, legumele, ciorbele, supele – toate conţin apă.
Termenul de ”lichide” are o conotaţie diferită, aici încadrându-se cafeaua, băuturile alcoolice, băuturile pe bază de cofeină, ceaiurile pe bază de cofeină, toate acestea ducând la deshidratare.
Conform experţilor în alimentaţie, apa destinată hidratării şi pregătirii hranei bebeluşilor trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
Copiii care consumă apă bogată în nitraţi riscă o intoxicaţie acută cu nitraţi, numită methemoglobinemie sau ”sindromul albastru al nou născutului”). Din fericire, în ultimii ani s-au înregistrat tot mai puţine cazuri în ţara noastră, dar pericolul intoxicării cu nitraţi din apă există. Iată ce se întâmplă: “Nitraţii pătrund în organism, se transformă în nitriţi şi blochează hemoglobina din capacitatea ei de a fixa oxigenul, iar în felul acesta se produce o insuficienţă de oxigenare a tuturor ţesuturilor din organism, în special la nivelul ţesutului nervos central, punând în pericol uneori chiar viaţa copiilor sau ajungând în servicii de terapie intensivă, necesitând manevre de resuscitare – evident, pentru neutralizarea nitriţilor din sânge”, spune Prof. Dr. Marin Burlea, Preşedinte al Societăţii Române de Pediatrie.
O altă întrebare pe care o au părinţii atunci când vine vorba despre apa bebeluşilor şi copiilor mici este: ”apa plată se fierbe?”. Medici pediatri şi experţi în nutriţie afirmă: ”apa plată nu se fierbe!”. Apa plată din surse atestate este deja microbiologic pură, ea provenind din surse subterane şi filtrată mecanic prin nişte filtre extrem de fine, de ordinul micronilor. De regulă, prin fierbere se elimină microbiologia care putea fi prezentă în apa de fântână, de izvor, sau alte surse care nu pot fi 100% sigure. Prin fierberea apei plate, se concentrează mineralele din apă prin evaporare şi se precipită calciul.
Acesta este cel care rămâne pe vasul de fierbere şi astfel se strică echilibrul natural al mineralelor. De asemenea, se concentrează şi celelalte elemente din apă: magneziu, fier sau eventuale elemente chimice toxice cum sunt de exemplu nitraţii, mai ales că nu pe toate etichetele este trecută concentraţia lor, în apă. Aşadar, apa plată nu se fierbe, ci doar se încălzeşte până la aproximativ 70 de grade pentru prepararea hranei bebeluşilor (lapte formulă, apă de băut). Bineînţeles, atunci când vine vorba despre pregătirea hranei, apa plată se foloseşte ca atare.
Ce se întâmplă când suntem deshidrataţi? Apar dureri de cap, migrene, dureri musculare. Copiii trebuie hidrataţi corect. Ei sunt mult mai activi din punct de vedere fizic decât adulţii. Se joacă mereu, aleargă, transpiră. De mici trebuie obişnuiţi să bea apă, să consume supe, ciorbe proaspete, să mănânce fructe şi legume, să bea sucuri proaspete din fructe şi legume. Copiilor le este interzis cu desăvârşire să consume băuturi carbogazoase, care conţin cofeină, din cauza stării de agitaţie pe care o poate da aceasta, dar şi din cauza faptului că deshidratează – cofeina accelerează eliminarea apei din corp.
De asemenea, culoarea urinei este un indicator al nivelului de hidratare (suntem hidrataţi corect atunci când urina este de culoare deschisă, spre incoloră). Cât de des mergem la toaletă sau câte scutece udă un sugar ori copil mic sunt alţi indicatori ai nivelului de hidratare al organismului. Un adult sănătos care se hidratează corect urinează în medie de 6-8 ori pe zi. Un sugar sau copil mic sănătos şi hidratat corect udă în medie 5 sau 6 scutece pe zi.