Secolul vitezei. 2017. Totul se învârte în jurul nostru într-un ritm uluitor. Minut de minut sunt brevetate invenţii în diverse domenii ce ne vor schimba poate harta vieţii. Adevăruri medicale şi mituri sunt răsturnate din ce în ce mai des. Printre ele şi vârsta ideală pentru a deveni MAME.
Femeile au cariere înfloritoare şi după atâtea secole, parcă în sfârşit li se recunosc meritele – sunt egale cu bărbatul! Au demonstrat că pot ocupa aceleaşi funcţii şi pot câştiga cel puţin acelaşi salariu. Ba sunt chiar mai speciale – ele sunt cele care dau naştere urmaşilor. O mamă în 2017 nu îşi mai permite luxul de a se ocupa în întregimea timpului de casă şi copii, ea încearcă din răsputeri să aibă şi o carieră de succes. Multe dintre femei însă se gândesc la “un copil” ca la un “lux”.
Mai este însă timp şi pentru copii? Din ce în ce mai puţine sunt dispuse să renunţe la perioada “copilăriei dintre 20 şi 30 de ani” pentru a-şi lua o responsabilitate pe viaţă, care nu va ţine cont de situaţia matrimonială, contul din bancă, responsabilităţile de la job, lipsa unui loc de muncă, starea de sănătate etc., etc.
Apariţia primului copil nu ţine exclusiv de dorinţa mamei, ci şi de factorii sociali – presiunea unui loc de muncă pe timp de criză economică, dorinţa de ascensiune profesională, lipsa unei locuinţe proprii, bani, ci şi de partener şi de dinamica relaţiilor între femei şi bărbaţi în acest secol. Nu este nevoie să cauţi studii, este suficient să te uiţi în jurul tău, la oameni de toate vârstele pentru a realiza că din ce în ce mai mulţi sunt într-o continuă căutarea a perechii… potrivite.
Numărul divorţurilor nu este deloc onorant pentru cei care se bat cu pumnul în piept că vor îmbătrâni alături de primul partener. Însumând toate acestea şi motivele personale ale fiecăruia nu este de mirare că în 2010, în România, vârsta medie a mamei la prima naştere a urcat la 26 de ani în mediul rural şi la 27,5 în mediul urban, spre deosebire de 1980, când bebeluşul avea o mamă cu 4 ani mai tânără: 22,6 ani.
Pe măsură ce timpul trece, suntem avertizate că pot apărea complicaţii atunci când vine vorba despre ducerea unui sarcini la bun sfârşit. Deşi, mapamondul a fost pus la curent cu riscurile la care se supun femeile de peste 30 de ani care vor da naştere primului copil, noi date arată că situaţia nu este chiar atât de… gri.
Jean Twenge, psiholog şi cercetător la Universitatea San Diego State din SUA, a cules şi analizat date şi experienţe pe această temă şi a ajuns la concluzia că multe dintre datele pe care se bazează teoria de mai sus nu sunt actuale, sunt depăşite (unele studii se bazau pe date din anii 1700-1800 – când speranţa de viaţă nu era atât de mare, nu existau medicamentele din ziua de astăzi, tehnica nu ajutase încă medicina).
Specialiştii americani estimau acum 10 ani că o femeie cu vârsta cuprinsă între 35 şi 40 de ani prezenta un risc crescut de 30% să nu rămână însărcinată şi că doar 20% dintre femeile de 30 de ani vor rămâne însărcinate la prima încercare. Dr. Twenge, care a născut 3 copii, fără tratamente de fertilizare, pe când avea între 30 şi 39 de ani, a declarat:
“Am observat că multe din lucrurile pe care le citeam pe Internet şi în cărţi erau fie complet sau parţial greşite, fie dintr-o sursă care nu era demnă de încredere. Fiind cercetătoare, mă deranja să văd că atâtea femei primeau informaţii false. Am spus tuturor cunoscutelor ceea ce am descoperit, dar apoi mi-am dat seama că pot transmite mesajul la mai multe femei scriind o carte. Aşa a apărut volumul “The Impatient Woman’s Guide to Getting Pregnant” (Ghidul Femeii Nerăbdătoare de a rămâne însărcinată).
Dr. Twenge declară că mai este nevoie de studii pe tema fertilităţii efectuate pe femeile din ziua de azi. Iată un studiu de acum 9 ani, publicat în jurnalul Obstretics&Gynecology în care au fost analizate şansele unei sarcini în rândul a 770 de femei europene.
Cercetarea a arătat că, în cazul în care făceau sex de 2 ori pe săptămână, 82% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 35 şi 39 de ani rămâneau însărcinate în maximum 1 an, faţă de 86% din femeile cu vârste cuprinse între 27 şi 34 de ani. Un alt cercetător american, de la Universitatea din Boston a studiat aproape 3.000 de femei daneze şi a observat că dacă acestea au avut contacte sexuale neprotejate în perioadele fertile, de-a lungul unui an, 78% dintre cele cu vârsta între 35 şi 40 de ani au rămas însărcinate. Cu doar 6% mai puţin, decât femeile cu vârste între 20 şi 34 de ani, care au înregistrat un procent de 86%.
De asemenea, psihologul atrage atenţia că înainte ca anticoncepţionalele să fie inventate, 89% dintre femeile în vârstă de 38 de ani continuau să fie fertile. “Cu alte cuvinte, această panică se bazează pe date ce pot fi puse sub semnul întrebării”, concluzionează dr. Twenge.
Autoarea recunoaşte că fertilitatea scade pe măsură ce înaintăm în vârstă, însă afirmă că declinul nu este atât de mare încât să împiedice vasta majoritate a femeilor ce se apropie de vârsta de 40 de ani să aibă copii. Este important de ştiut că anticoncepţionalele îngreunează munca cercetătorilor de a face studii, deoarece în foarte multe cazuri femeile din intervalul 30-40 de ani, care au deja un copil sau doi, le folosesc ca mijloc de contracepţie.
Acest subiect readus în discuţie de către dr. Twenge face furori în America şi Europa. Evident, la studii au participat femei cu o stare de sănătate bună. Aceste studii sunt încurajatoare, căci dacă fiecare dintre noi aruncă o privire în jurul său sigur va ajunge la concluzia că are printre prieteni, rude şi cunoştinţe cel puţin 10, 15 femei cu vârsta peste 30 de ani care încă nu au devenit mame, dar intenţionează.
Cu toate acestea, nu există un adevăr universal valabil.
Avantajele şi riscurile unei sarcini târzii
La 35 de ani, o femeie este matură, este sigură pe sine, hotărâtă, împlinită afectiv şi din punct de vedere profesional. Teoretic, are o locuinţă stabilă, a reuşit să acumuleze informaţii despre creşterea şi educaţia unui copil. Iată ce probleme ar putea apărea pe parcursul sarcinii:
“Este dovedit că numărul ovulaţiilor scade semnificativ după 35 ani, astfel şansa de concepţie se reduce la această vârstă. Este bine ca ea să facă teste de fertilitate. Sarcina la femeia de peste 35 de ani este marcată frecvent de avort spontan, naştere prematură, risc de sindrom genetic. De aceea, se monitorizează atent şi se suplimentează bateria de teste recomandate acestor gravide, pentru a preveni şi trata aceste complicaţii posibile”, explică dr. Ruxandra Dumitrescu, ginecolog.
Teste obligatorii în sarcină, indiferent de vârstă
Analizele uzuale (hemoleucograma, coagulograma, glicemiei, acid uric, uree, creatinina, VDRL, HIV, Anticorpi anti HVC şi antigen HBs în fiecare din cele 3 trimestre de sarcină), examen bacteriologic al secreţiei vaginale, urocultură.