Naşterea, miracol, provocări, alegeri inteligente

În secolul în care tot mai multe femei aleg să nască prin cezariană, celebrul medic francez Michel Odent se întreabă care este viitorul omenirii şi ce îi aşteaptă pe micuţii care vin astfel pe lume.

Recunosc, subiectele dedicate maternităţii nu sunt în topul celor care să-mi incite mereu atenţia. Însă când ai ocazia să stai de vorbă cu un adevărat expert în obstetrică-ginecologie, care timp de jumătate de secol a asistat la naştere peste 15.000 de femei, perspectiva se schimbă. Astfel, l-am cunoscut pe medicul francez Michel Odent, o somitate în materie, care a venit pentru 3 zile în România, la un eveniment organizat de Medlife, în parteneriat şi cu revista “Ce se întâmplă, doctore?”.

Cu această ocazie, specialistul mi-a vorbit despre viziunea sa asupra actului suprem care pune la încercare orice femeie până în adâncul fiinţei ei: aducerea pe lume a unui suflet. Şi în cartea sa, “Cezariana”, specialistul francez analizează fenomenul naşterii prin metoda care a devenit din ce în ce mai solicitată în ultimii zeci de ani, iar cifrele vorbesc de la sine: 50% dintre naşterile care au loc la ora actuală în China şi Brazilia se produc prin cezariană.

Recomandări

Alimentaţia după naştere mai importantă decât cea din timpul sarcinii

Sarcina şi naşterea multiplă

Mai mult, sarcina în sine se traduce astăzi printr-o perioadă care presupune o asistenţă sofisticată din primele săptămâni şi până în momentul în care bebeluşul vede lumina zilei. “E totuşi o situaţie serioasă pentru că din ce în ce mai multe femei preferă să nu mai nască natural şi fac cezariană sau recurg la anestezie. În aceste condiţii, trebuie să ne întrebăm care este viitorul umanităţii dacă nu-şi mai fac treaba hormonii naturali ai iubirii secretaţi în timpul naşterii naturale, ce se va întâmpla după 3, 4, 5 generaţii, ce se va întâmpla cu civilizaţia?”, spune Michel Odent.

Fiziologia naşterii
În discuţia directă pe care am avut-o cu Michel Odent, am fost curioasă să aflu dacă specialistul pledează pentru un anume tip de naştere. Răspunsul a venit din experienţa sa de peste jumătate de secol în domeniu: nu există o recomandare universală, atât timp cât femeile se simt confortabil atât asistate de chirurg, dar şi în prezenţa moaşelor sau a persoanelor care oferă asistenţă psihologică mamelor în travaliu înainte de naşterea naturală.

Aprofundând însă subiectul, medicul Michel Odent mi-a oferit pe scurt abordarea ştiinţifică actuală care vizează naşterea ca proces fiziologic. “Este un proces involuntar, este sub controlul structurilor primitive, arhaice ale creierului. Iar un proces involuntar nu poate fi ajutat, dar există situaţii când acest proces devine dificil.

“Este un proces involuntar, este sub controlul structurilor primitive, arhaice ale creierului. Iar un proces involuntar nu poate fi ajutat, dar există situaţii când acest proces devine dificil. Iar din punct de vedere fiziologic, aceste situaţii pot fi identificate: de exemplu, creşterea nivelului de adrenalină sau stimularea intelectului, a neocortexului, prin limbaj.

În aceste condiţii, trebuie să înţelegem că procesul naşterii trebuie protejat de situaţiile care îl fac şi mai dificil. Deci cuvântul-cheie este protecţie a unui proces involuntar. Dar nu e tocmai uşor din cauza condiţionărilor culturale, a interferenţelor cu procesul naşterii”, explică medicul naşterea. Discuţiile din timpul travaliului, ritualurile, imaginile perturbă percepţia naşterii, iar paradigma actulă este că femeile nu pot naşte singure, că au nevoie de asistenţă. Însă respectarea proceselor fiziologice trebuie să fie prioritară, susţine Michel Odent.

Bine ai venit pe lume!
Deşi impactul tipului de naştere asupra viitorului adult nu este uşor de cuantificat, iar studiile sunt greu de făcut, se ştie la ora actuală că naşterea naturală creşte secreţia de oxitocină, hormonul iubirii care practic este temelia relaţiei indestructibile dintre mamă şi copil. Iar în condiţiile unui nivel crescut de oxitocină, creşte şi cel de prolactină, ceea ce face ca mama să-şi direcţioneze dragostea către copil.

Mai mult, naşterea copilului pe cale vaginală face ca primul contact cu microbii să fie cu cei ai mamei, ceea este benefic sistemului imunitar al copilului. Totuşi, cezariana rămâne o metodă sigură care salvează vieţi, iar bebeluşii pot creşte fără probleme dacă vin pe lume după intervenţie chirurgicală. Concluzia este că rămâne la latitudinea mamei şi a medicului de a decide care este cea mai reconfortantă metodă de a da naştere unei vieţi.