Nutriţia în primele 1000 de zile din viaţă: paşii cei mai importanţi

Primele 1000 de zile, de la concepţie, până la vârsta de 2 ani, sunt definitorii pentru dezvoltarea sănătoasă a viitorului adult, nutriţia fiind un element esenţial în această perioadă.

Un studiu desfăşurat de Nestle şi GFK România a evidenţiat gradul scăzut de informare a părinţilor din România cu privire la importanţa unei alimentaţii corecte a copiilor şi faptul că obiceiurile alimentare ale copiilor nu sunt portivite vârstei: 70% dintre copiii de 1-3 ani din România mănâncă alimente nepotrivite vârstei lor, diversificarea alimentaţiei sugarilor începe, de obicei, mai devreme de 4  luni şi doar 26% dintre copiii de 1-3 ani sunt hrăniţi cu lapte adaptat nevoilor nutriţionale specifice vârstei.

Medicii specialişti sunt de părere că, în primele 1000 de zile, au loc schimbări majore în dezvoltarea copiilor, adevărate miracole, cu impact pentru tot restul vieţii şi care pot fi influenţate, în principal, printr-o alimentaţie corectă.

Recomandări

Sarcina şi infecţia cu virusul hepatitei B

Tot ce trebuie să ştii despre sarcina după vârsta de 40 de ani

Dezvoltarea fizică

Dezvoltarea fizică este cea mai accelerată în primii 2 ani de viaţă, copiii dezvoltându-se de la o celulă la 500 de trilioane de celule, îşi triplează greutatea de la naştere până la 1 an, iar în înălţime cresc in medie câte 2 centimetri în fiecare lună.

“În primii 2 ani de viaţă, copiii au nevoi nutriţionale mult mai mari decât adulţii pentru că au un ritm de creştere accelerat: organismul lor cere de 4 ori mai mult fier şi de 5 ori mai mult calciu, iod, vitamina A şi C. În acelaşi timp, stomăcelul lor reprezintă doar 20% din capacitatea gastrică a adultului, ceea ce ne avertizează să avem grijă ca meniul celor mici să nu fie acelaşi cu meniul adulţilor. Organizatia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni, iar diversificarea nu trebuie începută mai devreme de 4-6 luni pentru că doar atunci este pregătit organismul să primească alte alimente decât lapte. Alimentele cu care se recomandă să se înceapă diversificarea sunt: legumele şi fructele pentru un aport suficient de minerale si vitamine şi, treptat, alimente care conţin proteine”, declară dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru, Spitalul Medicover.

Dezvoltarea cognitivă

Dezvoltarea cognitivă este considerată cea mai fascinantă de către specialişti. S-a demonstrat că micuţii dobândesc până la 80% din capacităţile cognitive în primele 1000 de zile, învaţă aproximativ 900 de cuvinte până la vârsta de 3 ani, iar mărimea creierului se triplează de la naştere până la 2 ani.

“Dezvoltarea creierului, cât şi dezvoltarea cognitivă încep în uter, din luna a patra de sarcină când, cei mai mulţi neuroni sunt formaţi şi vor continua să supravieţuiască până spre finalul vieţii. Diversificarea alimentelor şi obiceiurile alimentare au un rol important în dezvoltarea cognitivă a micuţilor, de aceea, momentul mesei este despre explorare şi plăcere, nu despre disciplinare şi curăţenie. Un lucru bine de ştiut pentru părinţi este că mesele de diversificare sunt, pentru copii, momente de cunoaştere a lumii. Îi ajută în dezvoltarea limbajului prin exersarea musculaturii faciale şi a limbii, şi sunt primii paşi în dezvoltarea abilităţilor de scriere prin manipularea mâncării şi prin semnele pe care le face cu lingura sau cu mâna”, spune psihologul Bogdana Bursuc.

Dezvoltarea sistemului imunitar

Bebeluşii se nasc cu un sistem imunitar care nu este capabil să îi protejeze, fiind nevoie de aproape 2 ani pentru ca acesta să se maturizeze şi să funcţioneze corespunzător. S-a dovedit că alimentaţia reprezintă un element esenţial în procesul de maturizare, influenţând, astfel, protecţia naturală a copilului împotriva infecţiilor şi a alergiilor.

“Una dintre cele mai comune manifestări ale unui sistem imunitar care nu este dezvoltat corespunzător sunt alergiile, 1 din 3 copii din Europa având istoric familial de alergii. Factorii de risc în dezvoltarea alergiilor sunt dezvoltaţi în timpul sarcinii şi, ulterior, odată cu începerea diversificării mai devreme de 4 luni, influenţaţi de  introducerea laptelui de vacă în alimentaţia copiilor sau de o alimentaţie săracă în omega 3. Pericolul pe care părinţii nu îl iau în serios este reprezentat de complicaţiile care pot fi produse de alergii: până la 66% dintre sugarii cu dermatită atopică pot dezvolta boli ale aparatului respirator superior şi până la 50% dintre aceştia pot dezvolta, ulterior, astm alergic”, este părerea Prof. Dr. Marin Burlea, Preşedintele Societăţii Române de Pediatrie.

Programarea metabolică

Impactul major al programării metabolice în primele 1000 de zile a fost recent descoperit de specialişti, aceştia susţinând că alimentaţia din perioada sarcinii şi din primele luni de viaţă are un impact de durată asupra riscului de îngrăşare, de apariţie a obezităţii şi, implicit, a unor boli influenţate de stilul de viaţă, cum ar fi diabetul, hipertensiunea sau ateroscleroza.

“Un studiu desfăşurat anul trecut în România de către Insitutul Naţional de Sănătate Publică a arătat că un sfert dintre copiii de 8 ani sunt supraponderali sau obezi. Este o cifră care va creşte în viitor dacă gradul de educare a părinţilor cu privire la nutriţia copiilor rămâne acelaşi. Problemele de greutate la şcolari şi preşcolari îşi au originile în primii ani de viaţă, în alimentaţia nepotrivită pe care o primesc copiii. Aportul crescut de proteine, introducerea hranei solide mult prea devreme sau mesele în exces sunt principalele greşeli pe care părinţii le fac în primele 1000 de zile, cu impact negativ ulterior, asupra greutăţii”, spune Şef Lucr. Dr. Tudor Pop, Secretar Administrator al Societăţii Române de Gastroenterologie, Hepatologie şi Nutriţie Pediatrică.

Nutriţia adecvată vârstei are un rol major în dezvoltarea ulterioară a copiilor, iar primele 1000 de zile sunt cele mai importante reprezentând ocazia unică de a pune bazele unui viitor sănătos.

„Nu e uşor să fii părinte şi pentru că îmi doresc să fac totul bine pentru copilul meu, am decis să mă implic într-o campanie de nutriţie care acoperă toate etapele dezvoltării celor mici. Totodată, am un mare respect pentru medici şi cred că dincolo de instinctul matern, medicul specialist este cel care ştie cel mai bine ce să recomande pentru micuţul meu. La mine pe blog s-a format o comunitate strânsă de mămici şi pentru că au încredere în mine, îmi doresc să fiu o sursă credibilă şi serioasă de informaţii şi să le răspund mereu la întrebări cu păreri avizate”, declară Dana Rogoz, ambasadorul campaniei Nestle Începe Sănătos. Creşte Sănătos.