(P) Vitamina D – esenţială pentru dezvoltarea normală a copilului

Ce este Vitamina D? Care sunt nivelurile normale de vitamina D? Care sunt principalele roluri ale vitaminei D în organism?

Care sunt principalele surse de vitamina D? De ce e nevoie de suplimentare externă de vitamina D la copii? Care este necesarul de vitamina D la copii?

Numită şi „vitamina soarelui” sau „vitamina antirahitică”, vitamina D este un element absolut esenţial pentru sănătatea şi buna funcţionare a organismului. Deşi vitamina D este una dintre puţinele vitamine pe care organismul şi le poate sintetiza, pornind de la propriile resursele (şi anume, un derivat al colesterolului) şi având ca ajutor soarele, sunt multe momente în care necesarul este crescut, iar suplimentarea din surse externe este foarte importantă.

Recomandări

Deficit vitamina D. Care sunt cele mai comune 10 simptome ale unei astfel de afecţiuni

Dr. Antoanela Curici: testele pentru vitamina D şi valorile optime în organism INTERVIU

Ce este Vitamina D?

Vitamina D este o vitamină liposolubilă (solubilă în grăsimi) care se regăseşte în mod normal sub două forme: vitamina D2 (ergocalciferol), prezentă în cantităţi mici în unele alimente de origine vegetală (migdale, cereale integrale) şi vitamina D3 (colecalciferol), conţinută de alimente de origine animală (peşte gras, carne de vită, lapte, iaurt, brânzeturi) sau sintetizată la nivelul pielii sub acţiunea razelor ultraviolete.

Un studiu publicat în 2016, de către o echipă de cercetători din Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie, arată că vitamina D3 contribuie la refacerea nivelurilor de vitamina D mai rapid decât vitamina D2 (1).

Care sunt nivelurile normale de vitamina D în organism?

Pentru a cunoaşte nivelul vitaminei D din organism, este necesar să ne dozăm parametrul 25-hidroxi-vitamina D (25-OH-D), test care se realizează la recomandarea medicului, prin recoltarea unei probe de sânge.

Valori de referinţă pentru copii şi adulţi*

• Carenţă/Deficit: ≤ 20 ng/mL
• Nivel insuficient: 21-29 ng/mL
• Nivel optim: 30-55,5 ng/mL

Factor de conversie: 1 ng/mL = 2.496 nmo/L (2)

*Conform recomandării Synevo

Care sunt principalele roluri ale vitaminei D în organism?

Dezvoltarea şi menţinerea unui sistem osos puternic

Principala funcţie biologică a vitaminei D constă în absorbţia şi fixarea în organism a calciului şi fosforului, minerale cu mare răspândire în corpul uman şi principalii actori în dezvoltarea şi menţinerea sistemului osos puternic şi sănătos.

Pentru dezvoltarea normală a copilului, vitamina D este necesară încă din perioada prenatală, deoarece un nivel redus de vitamina D în timpul sarcinii poate avea drept efect greutatea mică la naştere a bebeluşilor, risc crescut de a dezvolta tulburări de creştere a oaselor sau rahitism (3).

Rahitismul este definit ca o tulburare a mineralizării structurii osoase în perioada de creştere osoasă. Manifestările clinice osoase se observă la nivelul cutiei craniene şi toracice, membrelor superioare şi inferioare, coloanei vertebrale şi bazinului, dentiţiei.

Manifestările clinice extraosoase sunt: slăbiciune musculară, moliciune ligamentară, hiperexcitabilitate neuro-musculară, scăderea rezistenţei la infecţii. În adolescenţă, simptomele cele mai frecvente sunt modificări şi dureri la nivelul membrelor inferioare, slăbiciune musculară şi durere de spate.

Studii recente au scos în evidenţă şi alte beneficii ale vitaminei D, în plus faţă de cele pentru sistemul osos.

Întărirea sistemului imunitar

Cercetările au arătat că aportul adecvat de vitamina D poate aduce beneficii însemnate sistemului imunitar, deoarece ajută la activarea celulelor B, celulelor T (celulele sistemului imunitar) şi la producerea unor compuşi cu acţiune antimicrobiană, în cazul unei infecţii.

Când nivelul de vitamina D este scăzut, aceşti compuşi nu se mai pot sintetiza. Astfel se poate explica de ce incidenţa gripei şi a infecţiilor la nivelul tractului respirator superior este mai crescută în perioada iernii, la latitudini înalte sau în cazul copiilor cu rahitism (4).

Un studiu prospectiv de cohortă efectuat asupra bebeluşilor născuţi la termen a arătat că cei cu deficit de vitamina D sunt mult mai predispuşi la infecţii ale tractului respirator inferior în primul an de viaţă (5).

Suport în manifestările de tip alergic

Într-un studiu la care au participat perechi mamă-copil, s-a evaluat dacă există o conexiune între aportul de vitamina D în timpul sarcinii şi incidenţa respiraţiei şuierătoare (wheezing) în copilărie. S-a constat că pentru mamele al căror aport de vitamina D a fost ridicat, probabilitatea copiilor de a dezvolta probleme respiratorii, de tip wheezing, a fost redusă cu 61% (6).

Din tabloul manifestărilor alergice face parte şi dermatita. Incidenţa dermatitei atopice în rândul copiilor este de 10-20%, în timp ce în rândul adulţilor este de 1-3%, iar probabilitatea de apariţie a infecţiilor microbiene la acest nivel este ridicată. Studiile susţin faptul că suplimentarea cu vitamina D conduce la sinteza la nivel cutanat a unor compuşi cu acţiune antimicrobiană şi la susţinerea procesului de refacere a pielii (7).

Rol important în dezvoltarea cognitivă

Niveluri adecvate ale vitaminei D încă din perioada intrauterină, dar şi în primele luni de viaţă au acţiune asupra dezvoltării şi funcţionării normale a sistemului nervos.
Vitamina D are un rol important în dezvoltarea normală a creierului copilului. Prezintă acţiune neuroprotectoare, antiinflamatoare şi antioxidantă, prin existenţa în procent ridicat în formă activă, la nivel cerebral (8).  

Care sunt principalele surse de vitamina D?

Alimentaţia poate juca un rol important în asigurarea aportului de vitamina D, necesar pentru funcţionarea normală a organismului, dar, din păcate, în România nu există o varietate foarte mare de alimente cu conţinut însemnat.

Surse vegetale:

• Lapte de soia (o cană) – 116 U.I.
• Lapte de orez (o cană) – 96 U.I.
• Lapte de migdale (o cană) – 96 U.I.

Surse animale:

• Lapte (o cană) –2,4 U.I.
• Un ou (gălbenuş) – 41 U.I.
• Anumite specii de ciuperci (100 g) – până la 2.300 U.I.
• Somon (100 g) – 444 U.I. (9)

Soarele este o sursă importantă de vitamina D. Razele ultraviolete (UV) B penetrează pielea şi contribuie la conversia unui derivat de vitamina D în vitamina D3. Pentru a sintetiza doza zilnică de vitamina D, este necesar ca minimum 1/3 din suprafaţa corpului (faţă, mâini, umeri, partea inferioară a picioarelor) să nu fie acoperită, să ne expunem minimum 9 minute zilnic, între orele prânzului, şi să nu folosim creme de protecţie solară. O metodă uşoară care să te ajute să-ţi dai seama care este intervalul orar optim de expunere la soare este lungimea umbrei tale. Dacă aceasta este mai lungă decât tine, nu sintetizezi vitamina D (10).   

Pe lângă alimente şi soare, suplimentele alimentare sunt o sursă importantă de vitamina D, având ca principale avantaje: un bun control al dozelor, sursa naturală şi puritatea, majoritatea acestora nu conţin coloranţi artificiali, conservanţi, îndulcitori sau organisme modificate genetic.

De ce e nevoie de suplimentare externă de vitamina D la copii?

Expunerea insuficientă la soare

Studii recente demonstrează că în Europa nivelurile de vitamina D sunt mult mai reduse comparativ cu alte regiuni ale lumii, din cauza climei şi a alimentaţiei deficitare în vitamina D.

Expunerea insuficientă la soare este o problemă în lunile de iarnă, când numărul de zile cu soare este redus, iar îmbrăcămintea acoperă tot corpul. O zi înnorată reduce cu 50% prezenţa radiaţiilor UV, iar aplicarea pe piele a cremelor cu factor de protecţie (SPF) – în zilele de vară – blochează pătrunderea acestora la nivelul pielii (11).

Alimentaţia dezechilibrată

O altă cauză ce ridică probleme în menţinerea unui nivel adecvat de vitamina D este alimentaţia. De-a lungul anilor, obiceiurile alimentare s-au schimbat. Consumul de alimente procesate şi rafinate, de băuturi dulci sau îndulcite cu îndulcitori artificiali conduce la o alimentaţie săracă în elementele nutriţionale necesare unei bune dezvoltări şi funcţionări a organismului copilului.

Pe lângă cele detaliate mai sus se pot enumera şi următoarele situaţii în care se recomandă suplimentarea externă de vitamina D la copii:

• Deficit matern de vitamina D
• Pigmentul mai închis al pielii
• Afecţiuni ale intestinului subţire
• Boli renale sau hepatice
• Administrarea de medicamente (fenobarbital, fenitoină, rifampicină, izoniazida) (12)

Care este necesarul de vitamina D la copii?

Protocolul naţional pentru profilaxia rahitismului la copil, aprobat de Ministerul Sănătăţii, recomandă următoarele suplimentări externe:

• la copiii cu vârsta până la 18 luni:

o   doză recomandată este de 400-800 U.I./zi
o   soluţia se administrează zilnic, oral – indiferent de anotimp
o   se începe administrarea la 7 zile după naştere şi se continuă până la 18 luni

•  la copiii cu vârsta peste 18 luni:

o   doza recomandată este de 400-800 U.I./zi sau o dată/7 zile, câte 3.000-5.000 U.I.
o   se recomandă administrarea până la vârsta de 12-15 ani
o   numai în perioadele reci ale anului (lunile cu „r”)

Protocolul menţionat mai sus prezintă repere generale de administrare pentru copiii sănătoşi (născuţi la termen din mame care nu au prezentat deficit în timpul sarcinii).

În cazul categoriilor speciale: copii născuţi prematur, mame ce au prezentat deficit, sindrom de malabsorbţie, dietă săracă, copii identificaţi la naştere cu un risc crescut de deficit de vitamina D, expunere redusă la soare sau diversificare cu alimente sărace în vitamina D, pentru o administrare corectă, doza zilnică va fi ajustată de către medic, în urma examinării fizice a copilului şi a testărilor periodice.

Pe piaţa suplimentelor alimentare din România există numeroase produse ce conin vitamina D. Pentru a asigura copilului aportul necesar de vitamina D, este esenţial să se citească modul de administrare indicat pe eticheta produsului, deoarece acesta poate diferi de la un producător la altul.

Vitamina D3 500 U.I. 29,60 ml (gust de fructe) de la Secom® din extract natural din lanolină (din sursă ovină) furnizează necesarul de 500 UI în 8 picături care pot fi dozate precis şi foarte simplu cu ajutorul capacului tip pipetă.

Mod de administrare:

• Copii 0-12 luni: câte 6 picături/zi (400 U.I.)
• Copii de peste 1 an: câte 8 picături/zi (500 U.I.)
• Categoriile speciale: la recomandarea medicului

Surse:
(1) Shieh A, Chun RF, Ma C, et al. Effects of High-Dose Vitamin D2 Versus D3 on Total and Free 25-Hydroxyvitamin D and Markers of Calcium Balance. J Clin Endocrinol Metab. 2016;101(8):3070–3078. doi:10.1210/jc.2016-1871
(2) Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2012. Ref Type: Catalog
(3) https://www.evidentlycochrane.net/vitamin-d-supplements-in-pregnancy-whats-the-latest-evidence/
(4) Weydert JA. Vitamin D in Children’s Health. Children (Basel). 2014;1(2):208–226. Published 2014 Sep 12. doi:10.3390/children1020208
(5) Belderbos M.E., Houben M.L., Wilbrink B., Lentjes E., Bloemen E.M., Kimpen J.L., Rovers M., Bont L. Cord blood vitamin D deficiency is associated with respiratory syncytial virus bronchiolitis. Pediatrics. 2011;127:e1513–e1520. doi: 10.1542/peds.2010-3054
(6) Camargo C.A., Rifas-Shiman S.L., Litonjua A.A. Maternal intake of vitamin D during pregnancy and risk of recurrent wheeze in children at 3 y of age. Am. J. Clin. Nutr. 2007;85:788–795
(7) Hata TR, Kotol P, Jackson M, et al. Administration of oral vitamin D induces cathelicidin production in atopic individuals. J Allergy Clin Immunol. 2008;122(4):829–831. doi:10.1016/j.jaci.2008.08.020
(8) Weydert JA. Vitamin D in Children’s Health. Children (Basel). 2014;1(2):208–226. Published 2014 Sep 12. doi:10.3390/children1020208
(9) https://health.gov/our-work/food-nutrition/2015-2020-dietary-guidelines/guidelines/appendix-12/
(10) Webb AR, Kazantzidis A, Kift RC, Farrar MD, Wilkinson J, Rhodes LE. Meeting Vitamin D Requirements in White Caucasians at UK Latitudes: Providing a Choice. Nutrients. 2018;10(4):497. Published 2018 Apr 17. doi:10.3390/nu10040497)
(11) https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminD-HealthProfessional/#h3
(12) Protocolului pentru profilaxia rahitismului la copil, aprobat de Ministerul Sănătăţii, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului, „Prof. Dr. Alfred Rusescu”