De câte ori, mai ales după ce ați îndeplinit o sarcină dificilă, nu v-ați relaxat scoțând telefonul să vă uitați pe rețelele de socializare? Specialiștii spun că apelând în mod obișnuit la dispozitive în aceste momente, pe de o parte pierdeți oportunități valoroase de a vă cunoaște mai bine și, în plus, deveniți un model pentru relația cu tehnologia a adolescentului pe care îl aveți în preajmă. Specialiștii spun că părinții care practică mindfulness își pot ajuta adolescenții – prin propriul exemplu – să apeleze mai rar la tehnologie.
În loc să intri în starea de pilot automat în care doar dai scroll down și te uiți la pozele prietenilor tăi de pe rețelele de socializare, specialiștii recomandă să folosești acel timp pentru a practica mindfulness-ul, un fel de atenție concentrată. Părinții care practică mindfulness sunt mai conștienți: se pot concentra pe respirație, pot observa sunetele, mirosurile sau ceea ce se întâmplă în corpul și în jurul lor. A fi conștient îți permite să vezi mai clar lumea din jur, să reduci nivelul de stres și să dezvolți rezistență la momentele dificile ale vieții. Părinții care practică mindfulness pot avea relații mai sănătoase cu ceilalți, inclusiv cu adolescentul care se transformă sub ochii lor într-un adult în toată regula.
Momentele de singurătate au beneficii
În primul rând, este important să ne amintim că suntem cu toții împreună. Trăim într-o cultură în care productivitatea și „multitasking-ul” sunt considerate practici de succes, iar atragerea conexiunii sociale prin mesaje text și online este dificil de ignorat. Așa cum explică Markham Heid în articolul său pentru Time, „Combinați sunetul notificărilor cu promisiunea implicită a noilor informații sociale și aveți un stimul aproape perfect, imposibil de ignorat, care vă va îndepărta atenția de la orice sarcină, concentrându-vă pe telefon/ social media”.
Dar, în această economie a atenției, este important să ne luăm timp pentru a încetini și a fi prezenți cu propriile noastre gânduri, fără a ajunge la distragerea atenției tehnologice. Cercetătorul de la MIT (Massachusetts Institute of Technology), Sherry Turkle, spune că aceste momente de singurătate ne permit să ne cunoaștem mai bine pe noi înșine, ceea ce reprezintă o parte importantă a relațiilor de succes cu ceilalți. În „Reclaiming Conversation: The Power of Talk in the Digital Age”, ea spune: „Dacă nu avem experiență cu singurătatea – și acest lucru este adesea o problemă în ziua de astăzi – începem să echivalăm singurătatea cu diverși distractori. Dacă nu cunoaștem satisfacțiile singurătății, cunoaștem doar panica pe care aceasta o poate provoca”.
În lumea hiperconectată de astăzi, Turkle spune că dacă nu îi învățăm pe copiii noștri cum să se simtă confortabil când sunt singuri, ei vor învăța ca atunci când rămân singuri să se bazeze pe distragerea cu ajutorul tehnologiei. O parte din rolul tău de părinte este să încerci să modelezi importanța momentelor „moarte” care intervin de-a lungul unei zile obișnuite și să creezi un spațiu pentru emoții mai puțin plăcute sau incomode. Părinții care practică mindfulness sunt mai relaxați, mai conștienți, pot fi mai atenți la nevoile celor din jur. Mai mult de-atât, oferă un exemplu minunat adolescenților lor!
Experimentarea emoțiilor
Uneori, emoțiile incomode vor ieși la suprafață în aceste momente de singurătate. Apelarea la dispozitive atunci când apar aceste emoții vă împiedică să experimentați- pe voi sau pe copiii voștri – bogăția experienței umane complete.
Brene Brown spune că gradul în care cineva este dispus să simtă emoții dificile este gradul în care acea persoană va experimenta și fericirea. Dacă vă împiedicați să vă simțiți emoțiile mai puțin plăcute, vă puteți împiedica, de asemenea, să nu simțiți bucuria la adevărata sa intensitate. Actul de a observa și de a îmbrățișa aceste mici momente pline de emoții, mai degrabă decât de a ceda nevoii de distragere a atenției, vă permite să vă cunoașteți mai bine. Experimentarea gamei complete de emoții ne învață că ne putem liniști și că suntem cu adevărat puternici.
Îmbrățișându-vă propria rezistență, puteți fi modele pentru copiii voștri, adolescenți, încurajându-i indirect să facă același lucru.