Pui draperia la locul ei şi apeşi butonul de start al vreunui film ori serial. Nu e vreme de altceva, oricum. Zgomotul picăturilor de ploaie e întrerupt, din când în când, de un sunet pe care nu reuşeşti să-l identifici. Se aude o dată. De două ori. De trei ori. Curios, te ridici din locul comod şi călduros pentru a da din nou draperia la o parte. Descoperi că pe trotuar un puşti de un metru şi un pic se chinuie să ridice de la pământ o bicicletă cât el de mare.
Ud până la piele, murdar pe alocuri de noroi, băiatul trage aer în piept şi se urcă din nou pe şa. La nici câteva secunde, secvenţa se repetă. Iar şi iar.
Citeşte pe Prosport.ro întreaga poveste impresionantă a lui Andrei Filimon