Prevenţia ortodontică: cum poţi face ca cel mic să nu poarte aparat dentar

Tot mai mulţi adolescenţi au nevoie de aparate dentare, chiar şi mulţi adulţi apelează la această soluţie pentru a avea un zâmbet frumos. Dar, oare, ce se poate face pentru a preveni purtarea unui aparat dentar? Am stat de vorbă cu medicul ortodont cu multiple stagii în străinătate, cu practică pedagogică la Facultatea de Stomatologie, Catedra de Ortodonţie şi Ortopedie Dento-Facială UMF Carol Davila, Marinela Bănică.

Ce se întâmplă doctore: Când trebuie să aducem un copil la medicul ortodont?

Marinela Bănică: În prezent, Academia Americană de Ortodonţie recomandă să ducem copiii la ortodont in jurul vârstei de 7 ani. Dar aici este problema. Cauzele care duc la apariţia dinţilor strâmbi acţionează  de obicei, cu mult înainte de 7 ani. Dezvoltarea maxilarelor unui copil ajunge de stadiul finalizare către vârsta de 8, 9  ani. Cauzele care duc la instalarea problemelor dentare şi maxilare pot rezulta din probleme de dezvoltare care încep încă de la naştere sau chiar mai înainte! Ideal ar fi ca prima vizită la ortodont să fie în jurul vârsei de 3, 4 ani, iar noi considerăm că ar trebui sa fie obligatorie!

Recomandări

Cum alegi cel mai bun medic ortodont pentru copilul tău

Copilul tău are nevoie de aparat dentar? Iată cum să-ţi dai seama!

C.S.Î.D: Copilul ar trebui adus oricum sau doar dacă există nişte semne că ar putea avea probleme cu dantura? Sunt anumite semnale pe timpul zilei şi al nopţii care ar trebui să pună pe gânduri un părinte. Care sunt acestea?
M.B.: În Ortodonţie, detectarea precoce a anomaliilor sau malocluziunilor dento-maxilare trebuie făcută fără a aştepta limita de 12 ani sau mai mult, dincolo de care nu mai este posibil să se acţioneze asupra cauzelor problemelor ortodontice, ci numai pentru a masca simptomele şi dinţii prost aliniaţi. Iată câteva semne timpurii ale anomaliilor sau malocluziunilor dento-maxilare, ce anunţă probleme
ortodontice care trebuie examinate cât mai devreme posibil. Sforăitul, tulburările de somn şi cele de respiraţie sunt
periculoase în cazul copiilor!

Simptome nocturne ale problemelor de somn, la copii:
● Poziţie anormală în timpul somnului
● Bruxism
● Sforăit cronic
● Oră de culcare târzie
● Dificultăţi de respiraţie
● Trezire dificilă dimineaţa
● Dificultate la mers după trezire de dimineaţă
● Enurezis
● Treziri frecvente în timpul nopţii
● Rotiri frecvente în pat
● Insomnie
● Respiraţie cu gura deschisă
● Migrene nocturne
● Transipraţii nocturne
● Somn neodihnitor
● Sforăit în somn
● Mers în somn
● Apariţia apneei în somn

Simptome diurne ale problemelor de respiraţie la copii:
● Dureri de cap, dimineaţa
● Respiraţie orală
● Oboseală excesivă
● Timiditate anormală, copil retras şi depresiv
● Probleme comportamentale
● Comportament ADHD
● Agresivitate
● Irascibilitate
● Probleme de concentrare
● Dificultăţi de învăţare
● Probleme de memorie
● Performanţe şcolare şi sportive scăzute

În cazul în care observaţi vreuna dintre aceste simptome la copilul dumneavoastră, este cazul să luaţi măsuri.

C.S.Î.D.: Ce presupune primul consult ortodontic? Care este importanţa primei
M.B.: La prima întâlnire analizez maniera pacientului de a respira, dacă are buzele alăturate, prin obturarea alternativă a nării stângi şi a nării drepte. Pacientul trebuie să respire liber pe nas, cu buzele în contact.   Adesea, în cazul unor căi respiratorii îngustate, pacientul nu poate decât să „trişeze” prin respiraţie orală şi atunci îi îndrum la o consultaţie de specialitate, ORL şi alergologie.

C.S.Î.D.: Ce ia în calcul medicul ortodont (alte probleme de sănătate, respiraţie)?
M.B.: Respiraţia normală, pe nas, activeaza forţele care extind, ajută să crească corect maxilarul superior şi cel inferior. Dacă un copil are o blocare cronică a sinusurilor sau obstrucţie nazală, acestea pot cauza un obicei incorect de respiraţie la nivelul gurii.  Este nevoie doar de o uşoară obstrucţie pentru a ridica presiunea la nivelul căilor respiratorii nazale şi acest lucru să determine un copil să revină la respiraţia pe gură. O consultaţie la un specilaist de nas şi gât (ORL) pentru a evalua căile respiratorii nazale este o parte importantă pentru dezvoltarea normală a copilului. Un ortoped sau un terapeut, poate ajuta foarte mult la recuperarea unei posturi generale optime a întregului corp.
Detectarea precoce a anomaliilor dento-maxilare sau malocluziilor este şi responsabilitatea: dentistului pediatru – care urmăreşte copilul, inca de la apariţia primilor dinţii, a logopedului – care îl vede pe copil pentru probleme secundare, adesea centrate pe articularea vorbirii.

C.S.Î.D.: Care sunt beneficiile intervenţiei precoce?
M.B.: Cu toate că aparatele ortodontice sunt scumpe, incomode – şi nu foarte populare pentru copilul tău – beneficiile pentru sănătate şi estetice pot fi uşor de observant,  iar acestea se obţin pe termen lung. Ortodonţia pentru copii nu este numai o modalitate de a îndrepta zâmbetul. Inconvenientele legate de purtarea şi aspectul aparatelor dentare sunt, în prezent, atenuate de o mai bună înţelegere a importantei dezvoltării arcadelor dentare. Rolul funcţional al feţei şi al dinţilor este esenţial pentru sănătatea dentară a copilului dumneavoastră şi pentru dezvoltarea lui normală.
Pentru a avea, la maturitate, o arcadă dentară corectă, maxilarul copilului şi oasele craniene trebuie să se dezvolte corespunzător.

C.S.Î.D.: În ce constă efectiv prevenţia din punct de vedere
ortodontic?
M.B.: Mai întâi de toate, prevenţia este posibilă. Problemele de malpoziţie dentară şi de înghesuire a dinţilor afectează majoritatea copiilor. Spre deosebire de carii, problemele ortodontice sau malocluziile, a căror incidenţă creşte constant, nu sunt detectate devreme si sunt tratate cu întârziere, în adolescenţă.
Cu toate acestea, se pot face foarte multe pentru copii, încă de la vârsta de 2 ani, pentru a preveni sindromul feţei alungite şi sechelele acestuia: disfuncţiile ţesuturilor moi, blocarea articulaţiilor temporo-mandibulare şi distrofii cranio-faciale, dacă se iau măsuri  timpurii proactive în ceea ce priveşte  examinararea şi tratamentele necesare pentru compensarea dezvoltării normale. Să luăm în considerare doar câteva din aspectele pe care le avem la îndemână:
● Este imperativă recunoaşterea influenţei distructive pe care o are respiraţia pe gura şi poziţia deschisă a gurii, asupra feţei în creştere. Fără efectul de “schelă” a limbii care se sprijină pe palat (cerul gurii), mandibula se deformează în cele trei dimensiuni ale spaţiului şi modifică forma celei de-a treia părţi de jos a feţei
● Dovezile actuale, atât din interiorul, cât şi din afara ariei stomatologice, arată că produsele alimentare pe care le consumăm (foarte prelucrate şi cu zahăr) şi modul în care le consumăm (mai degrabă dintr-o sticlă şi nu mai întâi de la sân, apoi hrana foarte prelucrată şi moale) au mare influenţă în epidemia de malocluzie.
● Influenţa mediului modern asupra respiraţiei merită studiată şi mai mult. Respirăm, la propriu, de două ori mai rapid decat cu o sută de ani în urmă, deoarece corpul nostru se luptă să proceseze sarcina toxică a tot ceea respirăm, mâncăm, bem şi punem pe piele.
● Efectele pe care toate problemele diurne descrise anterior le au pe timpul nopţii nu pot fi supraestimate. Indiferent dacă afectează sau nu cantitatea sau calitatea somnului nostru, noi – şi copiii noştri – suferim de o lipsă acută de odihnă şi recuperare adecvată.

C.S.Î.D.: Care sunt beneficiile prevenţiei ortodontice?
M.B.: În ortodonţie, semnele precoce ale malocluziunilor sunt uşor de observat. La vârsta de trei ani, este posibil să se acţioneze pentru a evita un tratament ortodontic lung şi mutilant la vârsta adolescenţei. Tratamentul precoce poate preveni apariţia, mai târziu, a apneei în somn, o boală care poate pune viaţa în pericol. În plus, beneficiile tratamentului precoce sunt imense pentru sănătate şi este mare păcat ca cei mici să nu beneficieze de ele.

Înainte de 5 ani: prevenim

În România 70% dintre copii au nevoie de tratamente ortodontice, iar 50% dintre copiii francezi au nevoie de îngrijire ortodontică, comparativ cu 5% dintre copiii brazilieni. Unul dintre principalele motive este durata alăptării. Mişcările efectuate de către sugarul care suge la sân reprezinta o gimnastică foarte eficientă care stimulează creşterea feţei şi poziţionarea corectă a mandibulei.
Alţi factori, cum ar fi lupta împotriva infecţiilor ORL
recurente, alegerea unei diete suficient de consistente în
timpul diversificării hranei, joaca – de asemenea, un rol
fundamental în dezvoltarea oaselor feţei. În mod ideal,
trebuie luate în considerare măsuri profilactice încă de la naştere pentru a preveni apariţia tulburărilor ortodontice.

De la 5 la 11 ani: educăm

Când un defect este deja instalat (decalajul dintre cele două maxilare, retro sau prognatism cum ar fi „bărbia mica”,  mai în spate sau mult mai în faţă (comparativ cu dinţii de sus) se profilează o nouă etapă: cea de corectare sau re-educare. Deoarece la aceasta vârsta, creşterea feţei nu s-a încheiat, învăţarea tehnicilor corecte de respiraţie, suflarea corecta a nasului şi masticaţia bilaterală poate reechilibra forţele care acţionează asupra dinţilor şi stimulează corect oasele pentru a permite creşterii să se deruleze normal.
Este vorba de ruperea cercului vicios al obiceiurilor proaste care stau la originea tulburărilor ortodontice observate. Spre deosebire de tratamentele efectuate la adolescenţi, care implică forţe externe (dispozitive complicate, bracket-uri sau inele) pentru a îndrepta dinţii, aceste intrevenţii timpurii se bazează, în principal, pe „funcţiile şi musculatura gurii. ” Mult timp s-a spus şi încă se spune că trebuia să aşteptăm vârful vârstei puberale pentru a interveni. Astăzi, se estimează că este bine să acţionăm înainte, pentru a ajuta natura să corecteze unele disfuncţii. În consecinţă, 30% dintre copiii care beneficiază de această îngrijire nu vor avea nevoie de tratamente ortodontice în perioada adolescenţei. Şi pentru cei care vor trece printr-un zâmbet “metalizat”, durata tratamentului va fi redusă. Un beneficiu în ceea ce priveşte confortul, bunăstarea, dar şi partea financiară.