Dacă nu simțim durerea, nu simțim nici plăcerea. Dacă nu ne simțim triști, nu ne putem simți fericiți. Avem nevoie de acest contrast. Fără momente triste, nu vom simți momentele cu adevărat vesele și nici nu ne vom putea dezvolta rezistența emoțională. Iată ce vor oamenii de știință să știm despre cultivarea acestei deprinderi și la ce ne ajută ea!
Uităm adesea că momentele grele au dus la dezvoltarea noastră. Nu este absolut nimic în neregulă să trecem printr-un moment dificil pentru a putea aprecia ulterior și mai mult momentele vesele. Contrastul ne face înțelepți – ne ajută să dobândim perspectivă și recunoștință. Devenim mai empatici pentru ceilalți care trec printr-o perioadă grea. Compasiunea noastră se traduce prin acțiune: Câți oameni s-au alăturat strângerilor de fonduri pentru probleme de sănătate prin care au trecut ei înșiși sau membrii familiei lor?
Cercetările privind evoluția oamenilor după perioadele post-traumatice au arătat că cele mai grele momente – chiar și situații extreme de viață sau de moarte – pot duce la experiențe puternice de creștere pentru oameni. Practic, ei au dezvoltă o rezistență emoțională. Tocmai aceste perioade de cumpănă ne pot duce relațiile la un nivel mai profund, ne pot crește sentimentul de putere interioară, pot deschide noi oportunități, ne pot crește aprecierea față de viață și chiar ne pot adânci spiritualitatea. Abilitatea de a experimenta emoțiile noastre, oricât de incomode ar fi, este critică.
Rezistența emoțională: cum să o cultivăm
Vestea bună este că toți avem instrumentul pentru a face asta: mintea noastră. Cercetările ample din domeniul neuroștiințelor au arătat că mintea noastră este extrem de antrenabilă.
Un veteran al Corpului de Marină al SUA care urma cursul de ofițer de infanterie a făcut o distincție clară între cei care au reușit să ducă la bun sfârșit drumeții istovitoare, cu rucsaci de 200 de kilograme și cei care nu au putut. El a observat că unii bărbați foarte capabili au renunțat sau au dispărut, în timp ce alții care erau mai puțin apți din punct de vedere fizic, au reușit. Ulterior, a declarat: „Nu faptul că ești cel mai tânăr, cel mai mare sau cel mai potrivit te face să ai succes. Ceea ce determină succesul este mintea ta”. Deci rezistența emoțională este cheia.
Deci, cum îți poți antrena mintea? Meditația este o modalitate. Ea te face să fii mai puțin impulsiv și să devii mai bun în gestionarea emoțiilor, spun specialiștii în neuroștiință.
A învăța să ne controlăm mintea prin respirație conștientă și controlată este extraordinar de benefic. Când vehiculul ofițerului US Marine, Jake Dobberke, a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat, s-a uitat în jos și s-a șoca să-și vadă picioarele tăiate chiar de sub genunchi. În acel moment, și-a amintit de un exercițiu de respirație pe care îl învățase dintr-o carte pentru tinerii ofițeri numită „On Combat”. Datorită acestui exercițiu de respirație, a reușit să rămână suficient de calm pentru a-și verifica coechipierii, pentru a da ordine de chemare a ajutorului și pentru a-și amputa propriile picioare și a-și aminti să se sprijine înainte să își piardă cunoștința. Mai târziu i s-a spus că, dacă nu ar fi făcut-o, ar fi sângerat până ar fi murit.
Hipnoza este o altă formă de antrenare a minții: „Când ajungi în punctul în care nu poți continua, se simte fizic, ca o limită imuabilă”, a declarat pentru The New York Times Alex Hutchinson, fost alergător pe lungă distanță, expert în rezistență și autorul cărții „Endure”. „Dar limitele tale fizice sunt de fapt mediate de creierul tău. În majoritatea cazurilor, abandonul ajunge să fie decizia finală”, mai adaugă el.
Iată o veste cu adevărat bună: deși corpurile noastre nu sunt la fel de puternice, cu toții putem avea minți puternice – pentru că le putem instrui.