Sfaturi pentru alimentaţia copilului peste un an

Echilibru pe toate planurile!

Aceasta este concluzia doamnei doctor pediatru Mihaela Oros.

Deşi ar trebui ca o concluzie să stea în coada unui articol, am preferat să aduc în prim plan acest lucru pentru a sublinia cât se poate de simplu şi la obiect importanţa nutriţiei copilului mic.

Recomandări

Gustul pentru legume si fructe se dezvolta in timpul alaptarii

Alăptarea după un implant mamar, indicată sau nu?

Prezentă la un eveniment care precede lansarea unei campanii de educare şi informare a mămicilor şi tăticilor din România – “Mama ştie reţeta creşterii sănătoase” – doamna doctor Oros a punctat câteva aspecte importante care ţin de alimentaţia nou-născutului şi sugarului şi a demontat, alături de Cornelia Preda, medic primar neonatolog, Dr. Mihaela Cerbu, reprezentant Nestle, şi Dana Rogoz, mămică de băieţel, în vârstă de un an şi două săptămâni, şi blogger, câteva dintre cele mai frecvente mituri legate de alimentaţia copilului mic şi alăptare.

Astfel, am aflat că primele 1.000 de zile din viaţa copilului, începând cu ziua concepţiei şi până la vârsta de doi ani, sunt cele mai importante din punct de vedere nutriţional şi sunt definitorii pentru dezvoltarea sănătoasă a viitorului adult.

Alimente indicate şi contraindicate în sarcină şi în perioada de alăptare

Apoi, cel mai celebru şi greşit totodată mit este că viitoarea mămică ar trebui să mănânce cât pentru doi, lucru complet fals. În special în primul trimestru de sarcină, gravida nu are nevoie de un surplus de calorii, iar după 3 luni de sarcină, este adevărat, nevoile nutriţionale pot determina o creştere a numărului de calorii de aproximativ 500 de calorii.

Din alimentaţia gravidei nu trebuie să lipsească calciul, suplimentele cu acid folic (înainte de concepţie şi în timpul sarcinii), fierul, proteinele de bună calitate, fructele şi legumele, dar mai presus de toate este importantă hidratarea (8 pahare de apă de 250 ml/zi).

Este recomandată evitarea sau reducerea cantităţii de băuturi şi alimente care conţin cofeină (cafea, ceai negru, ciocolată) precum şi alcoolul. De asemenea, este interzis consumul de peşte oceanic, care conţine un nivel crescut de mercur şi poate cauza malformaţii bebeluşului sau poate duce chiar la avort.

Un alt mit faimos este cel care se referă la consumul de usturoi, ceapă şi condimente. Multe mămici cred că acestea fac rău bebeluşului, însă medicii ne asigură că acestea nu au afecte negative, atât timp cât nu exagerăm.

O altă problemă ridicată este cea a hrănirii bebeluşilor cu lapte vegetal de soia, orez, migdale, specific mamelor care au adoptat dieta vegană. Specialiştii atrag atenţia că o astfel de alimentaţie este greşită, copilul fiind astfel privat de vitamina B12, esenţială pentru dezvoltarea sa armonioasă.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni şi începerea diversificării după această vârstă, continuând în paralel şi alăptarea cât mai mult posibil.

Beneficiile alăptării pentru copil

• Laptele matern este un aliment complet, uşor de digerat, întotdeauna proaspăt, steril şi la temeperatură optimă
• Îl fereşte pe sugar de alergii şi boli (răceli, diaree, boli infecţioase), datorită anticorpilor pe care acesta îl conţine
• Ajută la clădirea sistemului imunitar
• Reduce riscul excesului de greutate şi obezitate în copilărie şi mai târziu în viaţă
• Reduce riscul de dezvoltare a diabetului zaharat de tip 2
• Poate avea efecte pozitive asupra funcţiei cognitive

Beneficiile alăptării pentru mamă

• Stimulează oxitocina, hormon care determină contracţia uterului şi revenirea acestuia la dimensiuni normale
• Ajută revenirea la greutatea dinaintea sarcinii prin consumul de calorii şi scăderea depozitelor de grăsime
• Reduce riscul de apariţia a cancerului de sân, ovarian şi osteoporoză
• Previne depresia postnatală

Alimentaţia copilului după un an

Alimentaţia diversificată ar trebui să aibă un conţinut suficient de substanţe nutritive şi energie necesare dezvoltării armonioase a copilului. O dietă care include un aport echilibrat de substanţe nutritive, atât din hrana solidă, cât şi din lapte, asigură copilului energia şi aportul necesar de vitamine şi minerale necesare pentru o creştere sănătoasă.
După vârsta de 1 an, atunci când alăptarea nu mai este posibilă, laptele de creştere rămâne un aliment de bază în hrana copilului, specialiştii recomandând 400 – 500 ml zilnic.

„Două mese a câte 250 ml de lapte de creştere asigură copiilor 70% din necesarul zilnic de calciu şi zinc şi peste 60% din necesarul zilnic de fier.

Acest lucru este diferit în cazul copiilor la care cele 2  mese sunt reprezentate de laptele de vacă, necesitând suplimentarea cu  fier, zinc sau calciu pentru un aport nutriţional complet.

Laptele de creştere conţine deja toate vitaminele şi mineralele necesare  celor mici pentru o dezvoltare armonioasă”, declară dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru,  Clinica de Pediatrie Medicover.

Laptele de vacă este, în schimb, un lapte cu prea multe proteine, care pot solicita ficatul şi rinichii. Excesul de proteine în alimentaţia sugarilor şi copiilor poate duce la obezitate, mai târziu în viaţă. De asemenea, acesta are un conţinut mare de sare, este sărac în unele vitamine, minerale şi oligoelemente importante, precum fier, zinc, iod, vitamina D, necesare pentru dezvoltarea echilibrată a copilului.

Alimentaţia necorespunzatoare în primii ani de viaţă poate conduce la apariţia obezităţii, a anemiei feriprive sau a deficienţelor de calciu şi vitamina D, cele mai întâlnite probleme nutriţionale în rândul  copiilor şi care, netratate, se pot reflecta în starea de sănătate a viitorului adult.

“O cauză importantă a obezităţii este excesul de proteine, în primii ani de viaţa, peste nivelul optim pentru creştere, producându-se modificări în organismul celor mici. Diversificarea precoce a alimentaţiei şi hrana neadecvată vârstei (cum ar fi laptele cu un conţinut mare de proteine de slabă calitate) sunt factori de risc în dezvoltarea obezităţii“, completeaza  dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru, Clinica de Pediatrie Medicover.

„Principalul obiectiv al unui părinte este să crească un copil sănătos şi să îi formeze cele mai corecte deprinderi alimentare, încă din primele 1000 de zile.

Am pus mare preţ pe alăptare, iar Vlad a fost alăptat până la 6 luni exclusiv.

Dar acum că a împlinit un an, trecem printr-un proces natural de înţărcare şi am fost nevoită, astfel, să aleg un lapte de creştere care să fie adaptat vârstei, care să-i asigure toate vitaminele şi mineralele de care are nevoie şi care să îi placă lui Vladuţ”, povesteşte Dana Rogoz, invitat special.