Stim ca ingrijorarile sunt multe in primul an de viata al micutului, mai ales pentru o mamica neexperimentata. Pediatrul pe care ni-l alegem ne ofera cel mai mare ajutor si este recomandat sa-i facem cate o vizita de cate ori sesizam vreo problema. Documentarile intre prietene, in parc sau la bunici pot sa ii faca chiar rau sugarului cu probleme.
Dar ca sa observam ce nu este in regula, trebuie sa fim bine informate. Iata cateva intrebari pe care oricare mamica ajunge sa si le puna in primul an de viata al bebelusului.
Imediat dupa ce il pui la san, apare si intrebarea chinuitoare: „De unde stiu ca se hraneste suficient?” Ei bine, nu stii, dar bebe trebuie sa ia in greutate aproximativ 1.000 de grame pe luna, in primele luni de viata, si acest lucru se intampla datorita laptelui matern.
La inceput, mai toti sugarii iau o masa la fiecare trei ore. Asta nu inseamna ca, daca trec cele trei ore si el inca doarme, il trezesti si ii dai rapid sa manance. Sugarul va fi deranjat ca i-ai stricat somnul si, cel mai probabil o sa refuze si masa.
Recomandarile actuale ale pediatrilor spun sa ii dai lapte doar la cerere. O sa recunosti rapid ca un anumit planset inseamna foame. Tu trebuie sa te asiguri ca sta comod la san si, cel mai important, ca trage lapte si nu doar se joaca sau pur si simplu sta si asteapta sa-i pice laptele in gura fara efort.
Asistentele de la maternitate te vor invata cum sa faci diferenta intre aceste situatii, asa ca nu pleca din spital fara sa te asiguri ca bebe stie sa suga. Si nu-ti fie jena sa intrebi chiar si cele mai simple lucruri, pentru ca nu stii chiar instinctiv toate detaliile despre fiinta nou aparuta in viata ta.
Exista trei motive esentiale pentru care ii dau lacrimile si tie iti sparge timpanele. Ii este foame, vrea sa fie schimbat sau iti arata ca nu se simte bine. O sa recunosti cel mai usor sunetul care indica foamea, la fel cel care iti spune deloc delicat: „Spala-ma la fundulet! Mai repede, nu vezi ca ma deranjeaza?” Daca il vezi insa ca nu se simte bine si plange si iar plange, du-l imediat la medic.
Una dintre cele mai mari greseli, in primele luni de viata, este sa il tratezi pe bebelus dupa ureche sau dupa sfaturile pe care ti le dau prietenele care, la randul lor, au copii. Doar medicul isi da cu parerea despre ce nu e in regula, intr-un anumit moment, cu bebe! Tot medicul o sa-ti dea in primele luni cateva remedii pentru colici. Din pacate, adaptarea la noua lume nu e foarte lina pentru multi dintre bebelusi.
Consoleaza-te cu faptul ca toti am trecut prin perioada asta si… am supravietuit. In rest, ar mai trebui sa stii si ca o suzeta rezolva multe, chiar daca majoritatea mamicilor si bunicilor nu o suporta. Motivele nu le stiu nici ele prea bine. Daca vezi ca totul e in regula, ca bebe e sanatos, dar continua sa planga, o suzeta rezolva situatia instantaneu. Nici pediatrii nu prea stiu de ce. Atentie! Suzeta se fierbe in prealabil si nu se pun pe ea zahar sau miere.
De la nastere, bebelusii nu pot vedea totul extrem de clar. Se crede ca imaginea pe care o vad ei este asemanatoare cu ceea ce vedem noi cand incercam sa focalizam cu aparatul foto. Abia dupa o saptamana pot fixa un obiect situat aproape, de exemplu fata mamei in timpul alaptarii. Si ca sa raspundem si la o alta intrebare care a starnit controverse: vad colorat.
E adevarat, nu pot sa distinga o bluza bej sau in alte culori pale. Dar daca iti pui pe tine un tricou rosu, cu siguranta o sa-i sari in ochi, ca sa spunem asa. Abia la 5 luni incep sa vada foarte clar, dupa ce, pe la 4 luni, se uita cu multa atentie la manute. Pediatrul o sa caute probleme ale vederii de la doua luni.
Tu trebuie sa stii ca prima oara cand il vezi pe bebe, acesta o sa se uite crucis. E normal sa se uite crucis pana la 6 luni. Dupa aceasta perioada, ar trebui sa faci investigatii, la recomandarea pediatrului. Si mai e ceva. Culoarea ochilor se schimba in jur de noua luni. Pana atunci, nu te gandi ca ai un copil cu ochii albastri, pentru ca s-ar putea sa te inseli.
Auzul e complet dezvoltat la nastere, iar bebe deja ti-a auzit vocea inainte de a aparea pe lume. Daca ai in apropiere un evantai, joaca-te putin cu el langa el. Micutul o sa auda exact sunetele pe care le auzea cand se afla in uter si o sa simta, probabil, confortabil.
Bebelusii recunosc vocea mamei din primele zile de viata, dar pana la 3 – 4 luni nu isi indreapta capul spre directia din care vine sunetul. Asta pentru ca nu prea pot. Din pacate insa, pierderile auditive pot aparea la orice varsta. Un examen al auzului se poate face chiar la 4 luni. Bebelusii care au probleme grave cu auzul, dar prezinta totusi un rest auditiv, pot purta o proteza inca de la 6 luni. Aparatele din ziua de azi sunt extrem de performante. Cu un aparat auditiv pus cat mai devreme, dar la indicatia medicului, le dai sansa reala sa auda si sa vorbeasca mai tarziu.
Nu exista o perioada valabila pentru orice bebelus in care sa se ridice si sa mearga. La 6 luni, trebuie neaparat ridicat intre perne si pus sa stea in fundulet. E o recomandare pe care o fac toti pediatrii si aceasta pozitie este importanta pentru coloana lui vertebrala. Primul pas este influentat atat de greutatea si de inaltimea bebelusului cat si de factori genetici.
Oricum, motive de ingrijorare trebuie sa apara abia la 15 luni, daca bebe nu a facut inca primii pasi. Statisticile arata ca nu este nici o legatura intre cat de tarziu incepe sa mearga si IQ-ul pe care il are. Cel mai important lucru pe care trebuie sa il cunosti este ca bebelusul tau va merge cand va fi pregatit, nu cand vrei tu. Oricum, cand vezi ca se pregateste de marele pas, cumpara-i pantofiori flexibili si usori, potriviti.
Cel mai bine ar fi sa nu pleci singura la cumparaturi, ci impreuna cu bebe. Cei mai indicati pantofiori sunt din piele moale, eventual cu gauri mici ca sa lase piciorul sa respire. Cel mai putin recomandati pantofiori sunt cei din plastic. Daca e mai frig afara, alege-i si sosete mai groase, dar neaparat din bumbac si spalate in prealabil, chiar daca sunt noi. Pielea lor este extrem de sensibila dupa cum, probabil, ti-ai dat seama.
O data ce i-ai diversificat alimentatia, la 4 luni pentru sugarii care primesc lapte praf si la 6 luni la cei alimentati exclusiv la san, bebe trebuie sa se obisnuiasca cu noi si noi gusturi. La un moment dat, se poate insa sa nu-i mai placa mancarea solida si sa prefere doar laptele si unele fructe dulci si foarte usor de ingerat. Spune-i pediatrului despre acest aspect. Si, inainte de a intra in panica, vezi daca nu cumva are un disconfort termic sau de oricare alta natura atunci cand mananca.
Daca e prea cald afara, oricum o sa refuze multe alimente solide. Asigura-te insa ca este hidratat si incearca cu rabdare sa-i asiguri o alimentatie echilibrata, fara sa-l fortezi. Daca nu mananca mult timp, pediatrul iti va recomanda sa ii faci cateva analize de sange, dar si un prim examen coprobacteriologic. Nu te ingrijora foarte tare ca trebuie sa ii iei sange. Pentru hemoleucograma, se iau doar cateva picaturi de sange din deget. O sa planga, dar stim cu totii ca in realitate nu doare prea tare. Pentru alte analize de sange insa, se recolteaza din brat.
In primul rand, il duci la pediatru pentru toate vaccinarile obligatorii. Primul vaccin se face in maternitate, urmatorul cand bebe are doua luni. Din maternitate ii iei un carnetel pentru vaccinuri si acolo vei vedea exact cand trebuie sa te prezinti la medic. Oricum, exista atat vaccinari obligatorii cat si cele la cerere, dar pentru asta trebuie sa te consulti cu pediatrul. In prima luna de viata, medicul poate sa il vada chiar si saptamanal, ulterior vizitele se reduc la una pe luna, daca bebe e sanatos.
Daca are orice fel de disconfort care nu trece, daca face diaree, daca are febra, fuga la medic! In nici un caz nu il vei trata dupa ureche. La varste mici orice fel de medicatie poate fi periculoasa. Asa ca toate medicamentele se iau doar la recomandarea medicului. Atentie! Diareea poate fi un motiv extrem de serios la copii, asa ca nu trebuie sa treci cu vederea acest aspect.
Prima oara, dupa 6 luni, incepe sa spuna silabe. Se poate chiar sa auzi „ma-ma”, „ta-ta”, „da-da”, „ba-ba”. Ulterior, va ajunge sa vorbeasca pe limba lui, chiar rapid, fara insa sa spuna ceva coerent. Dar de vorbit, dupa ce implineste primul anisor.
La fel ca si primii pasi, vorbirea depinde de atat de multi factori, incat nu exista o data anume la care vorbeste majoritatea. Daca insa la un an si jumatate nu spune nimic, trebuie sa ii faci un examen ORL complet, apoi un examen psihiatric si, ulterior, ai avea nevoie de ajutorul unui logoped. Oricum, pediatrul te va indruma, in cazul in care e ceva in neregula.
Sunt copii care nici la un an nu se bucura de primul dintisor. Altii in schimb, au si maselute la prima aniversare. Nu exista motive de ingrijorare daca pana la un an nu le-au aparut dintii. In tot cazul, cand vezi ca i se rupe gingia, asigura-te ca are in permanenta un obiect nepericulos, mare, din plastic rezistent si nevopsit pe care sa-l poata roade tot timpul. Gasesti la orice farmacie sau la magazinele pentru copii.
In momentul in care ii apar dintii, e nervos, asa ca nu-l agita mai tare. In acest timp, saliva curge abundent. Nu-l lasa cu bluza umeda, mai ales daca e frig. Pune-i mereu o babetica dublata cu plastic ca sa nu fie tot timpul ud pe piept. Chiar daca pana la un an are cativa dintisori, s-ar putea sa observi, cu surprindere, ca nu prea stie ce sa faca cu ei in timpul mesei. Adica iti musca degetul, dar cand trebuie sa mestece nu mai stie sa-si foloseasca dintii.
Bebelusii sunt si ei lenesi, ca si unii dintre noi. Oricum, trebuie sa ai in minte ideea ca micutul tau nu stie nimic din ce exista pe lumea asta. Nici cele mai simple lucruri. Si, in prima faza, tu esti cea care il invata absolut tot, cu mare rabdare.
20% dintre sugari prefera aceasta activitate, in timp ce tie ti se taie respiratia la fiecare lovitura. Motivele sunt inca necunoscute, dar acest obicei este de trei ori mai frecvent la baietei decat la fetite. S-a constatat ca multi dintre sugari care prefera aceasta practica sunt frustrati, vor atentie, iar altii asa se consoleaza si se linistesc. Daca observi acest obicei, asigura-te ca patutul este bine securizat, cu toate ca in majoritatea cazurilor bebelusii nu se lovesc atat de tare incat sa-si faca rau.
Important pentru sugar este ca membrii familiei sa ii vorbeasca tot timpul. Poti sa-i spui orice: ce ai facut la cumparaturi sau la serviciu, daca lucrezi deja. Pentru dezvoltarea lui ulterioara este extrem de importanta comunicarea, ca si dragostea.
Un examen ORL ca sa detectezi anumite probleme ale auzului poate fi facut inca de la 4 luni. Un examen oftalmologic complet e posibil abia pe la 3 ani. Poti insa sa iti dai seama ca are probleme de vedere mult mai devreme. Important este sa il observi cu mare atentie si sa-i povestesti cu detalii pediatrului ceea ce pare in neregula.
O buna igiena orala incepe din primii ani de viata ai copilului dumneavoastra. Chiar inainte de eruptia primilor dinti, aparitia si sanatatea acestora vor fi influentate de anumiti factori.
De exemplu, tetraciclina, un antibiotic frecvent folosit, poate cauza patarea dintilor. De aceea, tratamentul cu tetraciclina nu se recomanda mamelor care alapteaza sau femeilor aflate in a doua jumatate a perioadei de sarcina. Si pentru sugari exista anumite masuri de sanatate orala pe care trebuie sa le cunoasca orice parinte. Acestea includ mentinerea unei igiene orale corecte, prevenirea „cariilor de biberon” si asigurarea unui aport suficient de fluor pentru copilul dumneavoastra. O data cu aparitia dintilor de lapte, este si timpul pentru prima vizita la medicul stomatolog.
Ce sunt „cariile de biberon” si cum se pot preveni?
„Cariile de biberon” sunt determinate de expunerea frecventa a dintilor si gingiilor, in timp, la lichide indulcite. Acestea includ laptele, laptele pentru sugari si sucurile de fructe. Lichidele indulcite se acumuleaza in jurul dintilor timp indelungat, in timpul somnului copilului, ducand la aparitia cariilor dentare care incep sa se dezvolte pe dintii frontali de sus si de jos.
Din aceasta cauza, nu lasati copilul sa adoarma cu biberonul cu lapte sau suc de fructe in gura. In loc de acestea, dati-i copilului biberonul cu apa sau o suzeta, conform recomandarilor medicului dentist. Daca alaptati sugarul, nu il lasati sa se hraneasca incontinuu. Dupa fiecare masa, stergeti-i dintii si gingiile cu o batista curata si umeda sau cu un tifon.
Ce este fluorul si cum protejeaza dintii copilului meu?
Fluorul contribuie eficient la prevenirea aparitiei cariior dentare. Smaltul dintilor este atacat in permanenta de acizii produsi in placa dentara (pelicula lipicioasa care se depune la suprafata dentara), aparand cariile. In contact cu dintii, fluorul este absorbit in smalt, intarindu-l, si impiedicand evolutia cariilor.
Cariile incipiente pot fi chiar vindecate, sub actiunea fluorului care poate actiona fie din interiorul organismului, pe cale generala, fie localizat, prin tratamente locale ale suprafetelor dentare cu lacuri, geluri sau solutii fluorurate, sau prin periajul cu o pasta ce contine fluor. Medicul dentist poate recomanda forma cea mai potrivita prin care copilul dumneavoastra poate beneficia de efectele protectoare ale fluorului asupra dintilor. Cea mai simpla metoda de protectie a dintilor cu ajutorul fluorului este utilizarea unei paste de dinti fluorurate.
Daca nu vrea sa manance, asigura-te ca nu are vreun disconfort. E important ca farfuria pe care i-o pregatesti sa arate bine, sa fie colorata si sa aiba diverse alimente. Sau pune-i peste carne sau peste ou putin din felul lui preferat de mancare. Poate o sa-l surprinzi in mod placut! Succes!