Topul alimentelor preferate de copii. Cum îi covingem pe cei mici să mănânce mai multe legume

Un regim alimentar complet pentru cei mici este cel care furnizează o cantitate optimă de nutrienţi, în proporţii corespunzătoare fiecărei etape de dezvoltare în care se află copilul. O alimentaţie echilibrată şi adecvată fiecărui organism va asigura nu numai o creştere şi dezvoltare armonioasă, ci şi o stabilitate psihică şi emoţională.

Dintre alimentele care ar trebui sa fie consumate zilnic de către copiii fac parte legumele şi fructele proaspete, întrucât acestea constituie o sursă importantă de vitamine şi minerale.        
Însă, din păcate, după vârsta de 4 ani, copiii sunt din ce în ce mai reticenţi să încerce fructe şi legume noi, fiind foarte atenţi la alegerile şi preferinţele lor alimentare. Iar de aici, încep eforturile părinţilor de a încerca să-i convingă pe cei mici să se împrietenească cu o varietate cât mai mare de fructe şi legume. Pentru că în general preferinţele alimentare ale copiilor nu includ şi preparate specifice unei diete echilibrate, pregătirea unei mese optime, dar în acelaşi timp acceptate de copii, a devenit o adevărată provocare pentru părinţi. 

Şi totuşi, ce alimente le plac de obicei celor mici? 

Conform unui studiu naţional recent realizat de Lidl, care şi-a propus să afle percepţiile şi alegeriile părinţiilor din România, cu privire la alimentaţia copiilor, în topul preferinţelor celor mici se situează pe primul loc, în proporţie de 27%, gustările dulci şi sărate, adică biscuiţi, ciocolată sau chipsuri. Pe locul doi urmează lactatele şi carnea sau produsele din carne, de exemplu mezelurile. În top se află şi preparate precum pastele, dar şi câteva dintre fructe (pepenele, bananele, căpşunele şi fructele de pădure).

Recomandări

Cât de sănătos este să consumi humus? Vitamine, minerale şi alte proprietăţi

Vaccinul, între mit şi adevăr

Dintre alimentele care sunt consumate de nevoie, dar nu sunt respinse de către copiii fac parte: supele şi ciorbele, pilaful, dar şi legumele cu carne sau peşte.

Întrebaţi şi ce nu mănâncă copii, mai mult de un sfert dintre respondenţi au afirmat că, varza, legumele verzi (urzici, brocolli), dar şi ţelina sunt alimentele pe care cei mici le refuză în întregime. De asemenea, atât piersicile, prunele, cât şi ciocolata neagră sunt incluse în categoria alimentelor respinse de către copii.

Topul legumelor preferate de copii

În topul legumelor pe care o mare parte dintre copiii le preferă avem:

• cartoful, ales de peste 80% dintre respondenţii la studiu,
• morcovul (71%),
• castravete (69%),
• ardeiul gras (54%)
• ridichile (32%).

Iar la polul opus, legumele care le plac cel mai puţin copiilor sunt:

• sparanghelul cu o preferinţă în rândul respondenţilor de doar 4%,
• conopida (22%),
• avocado (22%),
• vânăta (23%),
• dar şi brocolli (24%).          

Cum îi convingem pe cei mici să încerce şi alte legume?

Întrucât, copiii au devenit din ce în ce mai reţinuţi în a încerca legume noi, acelaşi studiu relevă faptul că, părinţii obişnuiesc să combine legumele cu carnea, pentru ca cei mici să le mănânce mai uşor.

Printre combinaţiile preferate de legume şi alte preparate, aproximativ 80% dintre părinţi preferă combinaţiile cu legume şi diferite tipuri de carne (pui, vită, porc), în timp ce, jumătate dintre aceştia preferă legumele cu orez sau pastele cu legume (ciuperci, dovlecei). Şi combinaţiile dintre legume (brocolli, avocado) cu diferite brânzeturi au fost preferate de aproape o treime dintre părinţii întrebaţi. Alte combinaţii preferate de către cei mici sunt: supele şi ciorbele cu legume, dar şi pizza preparată cu diferite combinaţii de legume.

De asemenea, părinţii apelează la diferite trucuri pentru a-i convinge pe cei mici să încerce alimente noi. Strategiile folosite de părinţi, în acest context sunt:

• prezentarea beneficiilor alimentelor (Dacă vei mănca spanac, o să devii mai puternic),
• folosirea exemplului propriu (Noi am încercat şi a fost foarte bun),
• prezentarea produsului într-o formă atractivă pentru a le stârni interesul (Până nu încerci, nu ştii),
• mascarea şi includerea anumitor alimente în reţetele lor preferate (Nu trebuie să ştie tot timpul ce mănâncă),
• folosirea unei recompense sau pedepse (Dacă nu mănânci, nu ai voie să te joci la calculator).  

În cele mai multe cazuri, după ce copilul a depăşit vârsta de 4 ani, părinţii care au luat parte la studiu au afirmat că încep să se consulte cu aceştia în privinţa reţetelor, pentru a evita risipa alimentară, dar şi pentru a se asigura că mănâncă ceea ce li se oferă. În plus, mâncarea gătită în casă continuă să fie o necesitate, copiii consumând zilnic la masa de prânz şi cină, numai preparate gătite.

Ce gătesc părinţii pentru copii

Fruntaşe în topul preparatelor făcute în casă de către părinţi sunt supele şi ciorbele, gătite de peste 80% dintre cei întrebaţi. Potrivit studiului, părinţii gătesc în medie de 4-5 ori pe săptămână, însă sunt şi situaţii în care gătesc zilnic, spre exemplu în cazul în care copiii refuză să mai consume acelaşi preparat şi a doua oară. În ceea ce priveşte programul alimentar zilnic al copiilor, acesta conţine 3 mese principale şi 2 gustări. 

                  
Studiului Naţional al Alimentaţiei Echilibrate la Copii a fost derulat de Lidl odată cu lansarea noii colecţii Stikeez – care anul acesta îşi propune să îi împrietenească pe cei mici cu alimente cât mai diverse – pentru a afla care sunt percepţiile şi alegerile părinţiilor din România cu privire la alimentaţia copiilor.
Studiul a fost desfăşurat cu sprijinul agenţiei ISense Solutions, pe un eşantion de 715 respondenţi, din mediul urban, femei şi bărbaţi, care au copii cu vârstă între 3 şi 10 ani, care gătesc pentru copii cel puţin o dată pe săptămână şi sunt decidenţi în privinţa cumpărăturilor alimentare pentru copii.